Dosarele din 2024 închise prin prescripție. Inculpații VIP exonerați de răspunderea penală, ajutați de la cel mai înalt nivel din justiție

Peste 3.500 de dosare, închise prin prescripție

Pe lângă „gulerele albe” din politică și din mediul de afaceri, au scăpat în acest fel și mii de alți făptuitori periculoși, judecați în dosare de infracțiuni comise cu violență.

În total, în perioada 26 mai 2022 – 29 decembrie 2024, pe rolul instanțelor din întreaga țară au fost închise urmare a intervenției prescripției un număr de 10.170 de dosare penale, potrivit ReJust.ro, portalul de jurisprundență al CSM.

Un număr de 3.534 de astfel de dosare au fost închise doar în anul 2024.

Dintre aceste infracțiuni, unele au generat prejudicii importante, iar altele sunt fapte comise cu violență:

• Infracțiuni de corupție (Legea 78/2000) – 74 de dosare
• Abuzul în serviciu – 32 de dosare
• Luare de mită – un dosar
• Traficul de influență – 12 dosare
• Delapidarea – 200 de dosare
• Evaziunea fiscală – 419 dosare
• Fals în înscrisuri sub semnătură privată – 78 de dosare
• Fals intelectual – 29 de dosare
• Înșelăciunea – 572 de dosare
• Tentativă de omor – 21 de dosare
• Ucidere din culpă – 66 de dosare
• Violare de domiciliu – 100 de dosare
• Constituirea unui grup infracțional organizat – 57 de dosare
• Traficul de droguri – 6 dosare
• Tâlhăria calificată – 30 de dosare
• Traficul de persoane și traficul de minori – 5 dosare
• Lovirea sau alte violențe – 2.296 de dosare
• Conducerea unui vehicul fără permis – 1.165 de dosare
• Conducerea unui vehicul sub influența alcoolului sau a altor substanțe – 536 de dosare.

Recomandări

Când te naști în iesle, șansele să mori crucificat sunt mari sau scurtă istorie a sărăciei

Portalul CSM nu oferă date cu privire la infracțiunile de viol, act sexual cu un minor, incest, pornografie infantilă sau agresiune sexuală, pe motiv că protejează identitatea victimelor.

Drept urmare, numărul violatorilor sau al pedofililor scăpați prin prescripție este necunoscut.

De asemenea, site-ul ReJust.ro a secretizat orice rezultat pentru infracțiuni precum atentat contra unei colectivități, spionaj, complot, trădare sau acțiuni ostile contra statului. Datele din aceste dosare nu sunt publice nici măcar la nivel statistic.

Cine sunt inculpații VIP care au prins „trenul prescripției” în 2024

În 2024, ultimii inculpați ale căror dosare au fost închise ca urmare a intervenției prescripției au fost:

• Elena Udrea: Fostul ministru al dezvoltării a scăpat prin prescripție, anul acesta, de dosarul Hidroelectrica, în care era judecată pentru trafic de influență și spălare de bani, după ce ar fi primit 5 milioane de dolari de la afaceristul Bogdan Buzăianu. Elena Udrea a mai scăpat anul trecut, din același motiv, de dosarul Campaniei electorale din 2009, în care fusese condamnată pe fond la 8 ani de pușcărie. Elena Udrea este închisă la Penitenciarul Târgșor din vara anului 2022, după ce judecătorii i-au respins ultima cale extraordinară de atac împotriva deciziei de condamnare la 6 ani de închisoare în dosarul Gala Bute.

Recomandări

Militarii care devin atacatori: Unde greșește SUA în sprijinirea veteranilor care comit atentate

• Mircea Cosma și Vlad Cosma: Fostul șef al CJ Prahova și fostul deputat PSD au scăpat definitiv de închisoare, pe data de 18 ianuarie 2024, în dosarul de corupţie în care au fost iniţial condamnaţi la 8, respectiv 5 ani de închisoare cu executare. Mircea Cosma era acuzat de 5 infracțini de luare de mită și 3 infracțiuni de abuz în serviciu, iar fiul său era acuzat de 3 fapte de trafic de influență. Instanța le-a confiscat, în schimb, 10 milioande de lei.

• Sorin Blejnar: Fostul șef al ANAF a scăpat prin prescripție, pe data de 24 septembrie 2024, de dosarul în care fusese acuzat că ar fi luat mită 1,2 milioane de euro pentru protejarea societăților conduse de evazionistul Radu Nemeș, bani care ar fi spălați prin cabinetul de avocatură al soției acestuia, Andreea Nemeș. Înalta Curte a dispus încetarea procesului penal și confiscarea mitei – o soluție deloc convenabilă pentru Sorin Blejnar, deoarece la instanța de fond obținuse achitarea.

Recomandări

Ce rol vor avea aleșii traseiști în 2025. Provocările partidelor pentru noul an ANALIZĂ

• Nelu Iordache: Aflat în executarea unei pedepse de 11 ani și 9 luni pe care a primit-o în 2021 pentru fraude cu fonduri europene la construcția autostrăzii Nădlac – Arad, Nelu Iordache a scăpat anul acesta de un proces penal cu privire la evaziunea la firma Romstrade. Procurorii DNA rețin că, în 2014, Nelu Iordache şi-ar fi însuşit în mod necuvenit suma de 47.311.243 de lei, pe care ar fi „justificat-o” prin simularea unui împrumut pe care l-ar fi acordat firmei SC Bata Sky Imobiliare SA, iar în acest sens, ar fi încheiat un contract prin care a atestat în mod neadevărat că a împrumutat societatea cu suma de 11.000.000 de euro. Tribunalul București l-a scăpat pe Nelu Iordache prin constatarea intervenției prescripției, pe 11 mai 2023, hotărâre confirmată la Curtea de Apel București, pe 11 martie 2024.

• Rami Ghaziri: Pe data de 5 aprilie 2024, Curtea de Apel București l-a scăpat pe afaceristul libanez Rami Ghaziri de procesul evaziunii fiscale de la Avicola Mihăilești, dosar în care era judecat alături de alți incuplați. Conform rechizitoriului întocmit de procurori, în perioada 2010-2012, El Khoury Elias și Ghaziri Rami, beneficiind de sprijinul lui Moubarak Mahmoud Sleiman, ar fi constituit un grup infracțional organizat, la care au aderat ulterior și ceilalți inculpați, în scopul sustragerii de la plata obligațiilor fiscale a Avicola Mihăilești SRL. Prin activitățile frauduloase desfășurate, spun procurorii, aceștia ar fi adus un prejudiciu de 39.467.509 lei în dauna statului, reprezentând TVA deductibil și impozit pe profit.

• Marin Anton: Pe data 18 septembrie 2024, Înalta Curte a respins ultima cale extraordinară de atac a procurorilor împotriva închiderii dosarului de corupție a lui Marin Anton. Fostul lider al liberalilor din Giurgiu a fost exonerat de răspunderea penală, pe 12 februarie 2024, în dosarul în care inițial primise 5 ani de închisoare pentru o mită de 5,3 milioane de euro în legătură cu lucrările de modernizare a Aeroportului Henri Coandă.

• Bogdan Popa: Bogdan Cornel Popa – intermediarul mitelor lui Sorin Oprescu, condamnat în dosarul edilului la 11 ani și 6 luni de închisoare – a fost „albit” pe 30 mai 2024 în baza hotărârilor Curții Constituționale: pentru mită s-au aplicat cele legate de „marea prescripție” din 2018 și 2022, iar pentru abuz în serviciu cea din 2016, care a dus la redefinirea acestei infracțiuni. El era judecat pentru abuz în serviciu și luare de mită în legătură cu acordarea unui contract de dezinsecţie cu prejudiciu de 5,8 milioane de lei.

„Marea prescripție”, explicată pe scurt

Deciziile pronunțate în 2022 și în 2023 de Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept de la Înalta Curte, precum și cele date de Curtea Constituțională cu privire la prescripție au dus la închiderea majorității proceselor de corupție aflate pe rolul instanțelor de judecată.

Iată „momentele-cheie” în epopeea marii prescripții:

• CCR a constatat în 26 mai 2022 că România nu a avut legislație cu privire la prescripția specială (art.155 Cod penal) încă din 2018, conform Hotărârilor nr. 297/2018 şi nr. 358/2022.
• Ulterior, în octombrie 2022, Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept de la ÎCCJ, condus de judecătorul Daniel Grădinaru, a hotărât că efectele deciziilor CCR se răsfrâng și în cauzele aflate pe rol înainte de anul 2018, atunci când a fost pronunțată prima decizie a CCR. Această soluție a ÎCCJ, adică Decizia nr. 67/2022, a dat startul „marii prescripții” în România, până în momentul de față fiind închise peste 10.000 de procese penale.
• Pe data de 24 iulie 2023, Curtea de Justiție a Uniunii Europene (CJUE) a statuat că toate decizii de încetare a proceselor penale ca urmare a intervenției prescripţiei date de instanțele din România după hotărârea CCR din 26.05.2022 sunt „contrare dreptului european”. Cu toate acestea, magistrații din România n-au aplicat această hotărâre a CJUE, deoarece deciziile CCR și ÎCCJ sunt obligatorii.

Reamintim că legislația din România avea două articole care reglementau termenele de stingere a răspunderii penale: Art. 154 Cod penal (prescripția generală), Art. 155 Cod penal (prescripția specială).

• Primul prevedea, de exemplu, că faptele pentru care pedeapsa este închisoarea de la 1 la 5 ani se prescriu în 5 ani, cele pentru care pedeapsa este de la 5 la 10 ani se prescriu în 8 ani și tot așa.
• Al doilea prevedea că „îndeplinirea oricărui act de procedură” în cauză comunicat suspectului sau inculpatului întrerupe termenul prescripţiei, un nou termen începând a curge de la data respectivă. Acest articol a fost găsit neconstituțional de către judecătorii CCR, printr-o decizie din 2018.

Cum Parlamentul nu a făcut nimic să pună în acord legea cu exigențele CCR, în 2022 a venit o a doua decizie care a statuat că vreme de 4 ani, între 2018 și 2022, România nu a avut legislație pe întreruperea termenului de prescripție.

2023 – Anul în care s-au golit instanțele de dosare de corupție

În anul 2023, de efectele „marii prescripții” au beneficiat inculpații VIP ai României, precum și alți inculpați dintr-un total de 6.700 de dosare:

Șerban Pop – fostul vicepreședinte al ANAF condamnat pe fond la 13 ani de pușcărie pentru o mită de 2,5 milioane de euro luată de la Sorin Ovidiu Vîntu în scopul de a asigura, de la vârful Fiscului, o rambursare ilegală de TVA de aproape 230 de milioane de lei (circa 46 de milioane de euro) către Petromservice.

Ioana Băsescu – Fiica fostului președinte al României Traian Băsescu a scăpat definitiv de acuzațiile de instigare la delapidare şi două infracţiuni de spălare a banilor, în Dosarul finanţării campaniei electorale din 2009. Totodată, în acest dosar Elena Udrea a scăpat și ea, pe data de 11 iulie 2023, de două infracţiuni de instigare la luare de mită şi cinci infracţiuni de spălare a banilor.

Darius Vâlcov – fostul ministru de finanțe al PSD în cabinetul Vioricăi Dăncilă a scăpat de condamnarea de 6 ani și 6 luni pentru luare de mită pe vremea când era primar al municipiului Slatina. Judecătorii Curții de Apel Craiova au notat în motivare că, într-adevăr, Darius Vâlcov este vinovat, dar nu mai poate fi tras la răspundere penală.

Mihnea Costoiu – Pe 31 martie 2022, un complet de trei judecători de la Instanţa supremă îl condamnase pe Mihnea Costoiu, fost secretar de stat în Ministerul Educaţiei, în prezent rector al Universităţii Politehnica din Bucureşti, la 3 ani închisoare cu suspendare pentru abuz în serviciu, într-un dosar cu prejudiciu de 10 milioane de euro legat de închirierea bazei sportive „Cutezătorii” către fostul tenismen Dinu Pescariu. Pe 3 aprilie 2023, Înalta Curte a dispus încetarea procesului penal împotriva lui Mihnea Costoiu, ca urmare a prescrierii faptelor.

Gigi Becali – latifundiarul din Pipera a scăpat în mod previzibil prin prescripție în dosarul în care era judecat pentru fraudă electorală, după ce în 2019 a votat la Referendumul pentru familia tradițională, deși n-avea acest drept prin decizia de condamnare. Patru ani le-a luat procurorilor de la Parchetul Buftea să termine ancheta, deși toate televiziunile îl filmaseră pe Gigi Becali în timp ce vota, iar un jurnalist chiar i-a atras atenția latifundiarului din Pipera că încalcă legea.

Dosarul Hexi Pharma – Foștii directori ai Hexi Pharma, Flori Dinu și Mihai Leva, precum și firma producătoare de biocide au scăpat de răspunderea penală, pe 3 martie 2023, pentru acuzațiile de înşelăciune, uz de fals și participație improprie la zădărnicirea combaterii bolilor ca urmare a intervenirii prescripţiei. Decizia Curții de Apel București este definitivă.

Mihai Necolaiciuc – Judecătorii Curții de Apel București i-au închis dosarul lui Mihai Necolaiciuc, supranumit „Țarul CFR”, nu înainte de a-l „săpuni” pentru achiziția frauduloasă a peste 1.000 de WC-uri ecologice, prejudiciind Căile Ferate Române cu 800.000 de euro. În decizia prin care au constatat intervenția prescripţiei, magistrații i-au respins lui Necolaiciuc toate apărările și au arătat că el era singurul răspunzător pentru întreaga „afacere”, pentru care în mod corect instanța de fond l-a condamnat la 9 ani și 6 luni de pușcărie.

Elena Burlan-Pușcaș – judecătoarea de la Tribunalul București condamnată pe fond la 3 ani și 6 luni de închisoare cu executare pentru o șpagă de 10.000 de euro pentru condamnarea cu suspendare a unor interlopi a scăpat definitiv de dosar prin prescripție. Judecătoarea se poate întoarce acum în magistratură și se poate bucura de pensia specială.

Corina Eugenia Jianu – Judecătoarea constănțeană scăpată prin prescripție de o pedeapsă de 7 ani de pușcărie pentru abuz în serviciu a fost repusă în funcție și va primi salariile din perioada în care a fost judecată, precum și o pensie specială la sfârșit de carieră, grație unei prevederi din Legea 303/2004 privind statutul magistraților. La fond, colegii ei au scris negru pe alb în motivarea deciziei de condamnare, că Jianu este „nedemnă de a ocupa funcția de judecător”. Corina Eugenia Jianu a fost judecată din 2015 până în 2023 pentru aportul infracțional adus, ca magistrat, unei găști de samsari de terenuri din Năvodari, alături de fostul primar Nicolae Matei.

Foto: Shutterstock

Urmărește-ne pe Google News

Ați sesizat o eroare într-un articol din Libertatea? Ne puteți scrie pe adresa de email eroare@libertatea.ro