• Libertatea a refăcut cazul foștilor elevi de la Huedin, cu ajutorul mărturiilor celor implicați direct, pentru că e o oglindă în care se reflectă brutalitatea fizică și de limbaj din școlile noastre, care creează victime atât de partea celor agresați, cât și de partea agresorilor.

Doi foști elevi ai Liceului Tehnologic Vlădeasa s-au ales cu dosare penale și sunt obligați, timp de câteva luni, să accepte zilnic o verificare din partea autorităților după ce, în ianuarie 2020, și-au umilit un coleg pe care l-au legat cu sfoară de mâini și de picioare de un scaun din sala de clasă și l-au murdărit pe față cu farduri.

Cei doi foști elevi au fost găsiți vinovați de săvârșirea infracțiunii de lipsire de libertate în mod ilegal.

„O glumă proastă, care a degenerat. M-au anchetat ca pe un criminal”, spune unul dintre agresori, care a acceptat să vorbească pentru publicul Libertatea. 

Am ales să nu facem publice numele celor care, în urmă cu doi ani, erau minori.

„Se face atâta tam-tam pentru o glumă proastă”

„Nu știu exact ce urmează, nu m-a căutat nimeni să-mi spună. Stăteam pe TikTok și am văzut o știre de la Antena 3, cum că doi tineri din județul Cluj au sechestrat o persoană. Hai să mă uit, mi-am zis, că știu că am fost și eu în cazul ăla. Când colo, Liceul Tehnologic Huedin, detalii! Aoleu!”, povestește unul dintre inculpați. 

Băiatul va împlini 20 de ani în noiembrie, dar la data la care a avut loc incidentul era încă minor. Nu-și mai amintește exact când a fost chemat la Poliție – primele audieri au avut loc la școală, la o zi după incident, dar știe că cel puțin un an mai târziu. Insistă că presa a denaturat evenimentele din acea zi și că se „face tam-tam pentru o glumă proastă, pentru care îmi pare rău”. 

Mai mult, ar fi rudă îndepărtată cu cel pe care l-a umilit la școală.

„Eu cu el suntem un fel de verișori, dar nu de gradul 1, cum spune pe la ziare. Cum e aici pe la sate: toată lumea-i neam cu toată lumea. Mai de-aproape, mai de departe, cam tăți îs neamuri. Și cu el am fost și-azi vară la fân, am lucrat cu tractoarele, deci…”, a declarat tânărul pentru ziar. 

„Cum să nu regret, că mai bine-mi vedeam de treabă!”

Agresorii nu erau colegi de clasă cu victima lor. Acesta din urmă era cu un an mai mare, în clasa a X-a, când s-a întâmplat agresiunea. Cursurile la „profesională” durează trei ani, astfel că toți au absolvit între timp Liceul Tehnologic din Huedin. Tânărul cu care am stat de vorbă e convins și acum că a făcut o glumă nevinovată.

„Cum să nu regret, că mai bine-mi vedeam de treabă! M-am săturat de anchetatori, de avocați, de toate. Eu eram atunci mai slab decât băiatul acela și mai mic de statură. Dacă-mi pălea o palmă, eram gata. N-a fost ceva să-l luăm și să-l sechestrăm, să-l ducem în pădure și să-l legăm. N-a fost o răzbunare, ci pur și simplu o glumă proastă”, a insistat el.

Pedeapsa primită de cei doi foști elevi

Judecătorii au pronunțat verdictul pe 16 septembrie 2022 și au stabilit aplicarea unor măsuri educative pentru cei doi inculpați, și anume asistare zilnică pe o durată de 5 luni, respectiv 3 luni. 

Măsurile au vizat infracțiunea de lipsire de libertate în mod ilegal. De asemenea, instanța a impus inculpaților ca, pe durata executării măsurii educative, aceștia să se prezinte la Serviciul de Probațiune din județele în care locuiesc, la datele fixate de acesta. 

Supravegherea executării măsurii educative a asistării zilnice va fi exercitată de consilierul de probațiune sau, după caz, de persoana desemnată prin decizia acestuia, din cadrul unei instituții din comunitate. 

Cei doi tineri au primit asistență de-a lungul procesului din partea unor avocați din oficiu. 

„Bullyingul se întâmplă peste tot”

Persoana vătămată nu se constituise parte civilă în cauză. De altfel, acesta din urmă a refuzat să discute despre ce s-a întâmplat în urmă cu mai bine de doi ani și jumătate. 

„Nu am fost implicat în nimic, lăsați-mă în pace cu chestiile astea”, s-a limitat să spună.

Profesorul care a chemat la acea vreme poliția declară că a găsit, după incidentul din pauză, un copil plângând cu încheieturile mâinilor învinețite. Agresorii s-au speriat și ar fi fugit de la școală, când au realizat că „gluma” se îngroașă.

Marius Ciota era director adjunct la Liceul Tehnologic Huedin în 2020 și profesor de geografie. A plecat între timp de la școală, care „nu era una ușoară”. E sigur că fenomenul de bullying se manifestă zilnic în orice unitate de învățământ. Cu atât mai mult la fostul său loc de muncă, care aduna în aceeași clădire copii de clasa primară, de gimnaziu, de liceu sau de profesională. 

„Se întâmplă peste tot, cu atât mai mult la liceele tehnologice. Suntem într-o zonă în care 70 la sută dintre copiii de profesională și de liceu sunt la limita sărăciei, unde majoritatea provenea din familii dezorganizate, părinți alcoolici sau plecați în străinătate, copii rămași în grija bunicilor. Săracii copii sunt victime ale societății în care trăim”.

Violența e atât de mare că „Nu știu dacă se mai poate numi educație”

„Mi se pare că sistemul de educație la nivel liceal și tehnologic lasă mult de dorit. Nu știu dacă se mai poate numi educație. În pauze e o violență verbală din cale afară. Și la Vlădeasa era, nu vreau să reproduc cuvinte. Și violență fizică, îmi amintesc unele cazuri. Cine nu se impune cu creierul se impune cu forța, cu pumnul”, explică profesorul.

Profesorul Ciota crede că victimele sunt, de cele mai multe ori, „copiii care au bun simț”. Iar în cazul pe care a trebuit să-l gestioneze în 2020, agresorii n-au fost la prima abatere, își amintește acesta.

„Copiii cu bun simț sunt, de obicei, victimele bullyingului”

În anii săi de profesorat, a observat că „victime ale bullying-ului sunt copilași cu bun simț, care provin din familii moderate”. 

„Nu-s obișnuiți să înjure, să lovească, să reacționeze. Consecințele sunt destul de serioase. Știu copilași care s-au transferat din clasa lor, cu toate că lor le-ar fi plăcut să se facă, dau un exemplu, bucătar-ospătar, dar din cauza anumitor colegi s-au mutat la mecanici sau la tâmplari. Tocmai pentru a scăpa de asemenea situații”, a povestit profesorul. 

„Unii colegi profesori veneau cu soluția să-i lăsăm repetenți pe elevii romi”

Profesorul Ciota consideră că nu amenințarea cu scăderea notei la purtare sau cu exmatricularea funcționează, ci includerea de cursuri de educație juridică în oferta educațională.

„Pe partea de prevenție trebuie să muncim: ce se întâmplă dacă faci asta, ce înseamnă respect pentru aproapele tău. Aveam mulți copii romi, iar unii colegi veneau cu soluția să-i lăsăm repetenți. Acei copii vor ajunge în stradă, nu mai vin la școală și vor fi probabil infractorii de mâine. Nu e asta soluția”.

Își aminteșe de elevii de la clasă care veneau din familii defavorizate, foarte sărace, și „pe care nimeni nu-i băga în seamă”. 

„Copilași care veneau cu aceeași pereche de papuci un an întreg, le vedeam mânuțele. Îmi spuneau: «domnu profesor, m-am trezit la 5, mă duc și dau de mâncare la animale, le mai și mulg și vin la școală». Acel copilaș ajungea la 4-5 după-amiaza înapoi acasă. Ce să-i ceri? Sistemul are multe neajunsuri. Din păcate, ele se acutizează”, a mai spus Ciota. 

Peste o treime dintre copiii din România trăiesc sub pragul sărăciei, conform unui raport al organizației Salvați Copiii.

Avocat: bullyingul nu se pedepsește penal

Legea antibullying fost introdusă în 2019. O prevedere din Legea Educației interzice comportamentele care constau în violență psihologică în „toate spațiile destinate educației și formării profesionale”. 

În legislația penală română, bullyingul nu este definit și nu reprezintă o infracțiune de sine stătătoare. În funcție de modalitatea concretă în care se produc actele de violență psihologică, se poate ajunge la antrenarea răspunderii penale a agresorului, explică avocatul Andrei Cocîrlău pentru ziar.

Astfel că agresorul poate fi pedepsit pentru:

  • infracțiunea de loviri și alte violențe, în situația supunerii victimei la agresiuni fizice;
  • amenințare, în cazul amenințării victimei cu săvârșirea unei infracțiuni sau a unei fapte păgubitoare;
  • șantaj, în cazul în care agresorul constrânge victima să dea, să facă sau să nu facă ceva, în scopul dobândirii în mod injust a unui folos patrimonial/nepatrimonial.
  • în funcție de modul în care se petrece acțiunea, bullyingul poate întruni elementul material al infracțiunilor de lipsire de libertare în mod ilegal, vătămare corporală, hărțuire, incitare la ură sau discriminare.

„Un agresor nu poate să săvârșească infracțiunea de bullying sau să fie condamnat pentru bullying, întrucât această instituție nu este reglementată de normele de drept penal, noțiunea având un sens larg, legiuitorul oferindu-i o definiție exhaustivă, care înglobează elementul material al mai multor infracțiuni”, explică avocatul Cocîrlău.

Agresorul poate fi tras la răspundere însă din punct de vedere civil.

Caz și la Botoșani, pentru lovituri repetate

La nivel european, România se situează pe locul 3 în clasamentul celor 42 de țări în care a fost investigat fenomenul, potrivit unui raport al Organizației Mondiale a Sănătății (OMS), cu 17% dintre copiii de 11 ani care au recunoscut că au agresat alți elevi cel puțin de trei ori în luna anterioară. Procentul elevilor de 13, respectiv 15 ani, este de 23%.

La începutul anului, și la Botoșani s-a încheiat un proces în urma unui caz de bullying la Școala Generală nr. 11 din oraș. Patru ani au trecut de la incident până la aplicarea sancțiunilor, conform publicației locale Monitorul de Botoșani. În acel caz, un copil a fost umilit în clasă de doi colegi care i-au aplicat mai multe lovituri peste cap. Agresorii aveau la acel moment 15 ani.

„Bătut, înjosit și amenințat, băiatul i-a povestit și mamei sale cele întâmplate, iar aceasta a anunțat imediat poliția. Astfel, incidentul nu s-a rezumat doar la intervenția cadrelor didactice, cazul ajungând inclusiv în atenția autorităților”, au scris ziariștii locali. 

„Elevul terorizat a avut nevoie de tratament și consiliere psihologică pentru a trece peste moment”, au relatat ziariștii de la Monitorul.

Și-n acel caz, cei doi agresori au fost condamnați de instanță la măsuri educative. Mai mult, au fost nevoiți să plătească daune morale în valoare de 8.000 de lei.

Urmărește-ne pe Google News