Dosarele Dragnea, Mazăre, Blejnar și Rizea, succese în bilanțul DNA, prezentat de Crin Bologa. Achitările încasate, „o vulnerabilitate”

„Pe lângă creșterea numărului de dosare și de inculpați trimise în judecată în comparație cu anul anterior, este de remarcat creșterea de peste două ori și jumătate a prejudiciilor stabilite de procurori în dosarele trimise în judecată pentru fraudarea fondurilor europene: în anul 2019 a fost de aprox. 190 de milioane de lei față de 70 milioane lei în anul 2018. Au trimise în judecată: 70 de rechizitorii pentru fraude cu fonduri europene, față de 50 rechizitorii în anul 2018, iar numărul total al inculpaților trimiși în judecată a fost de 169 față de 121 în anul anterior, adică o creștere de aprox. 40%”, se arată în bilanțul DNA. 

Printre succesele DNA în anul 2019, dosarele de corupție soluționate cu condamnări (cele ce îi vizau pe Liviu Dragnea, Radu Mazăre, Nicușor Constantinescu, Sorin Blejnar și Cristian Rizea) au fost date ca exemplu.

„Cu titlu exemplificativ, au fost condamnaţi definitiv trei deputaţi (dintre care unul având funcţia de preşedinte al Camerei Deputaţilor), un secretar de stat în cadrul Ministerul Justiţiei, un secretar de stat în cadrul Ministerul Sănătăţii, un secretar de stat şi un consilier personal în cadrul Ministerul Transporturilor, un şef cabinet în cadrul MAI, cinci judecători, trei procurori, un preşedinte ANAF, un vicepreşedinte al ANRP, un director general Compania Naţională Loteria Română, patru preşedinţi consiliu judeţean, patru primari municipiu, trei viceprimari municipiu, alţi primari de comună, funcţionari cu funcţii de conducere în administraţia locală şi la nivelul unor companii de stat”, se mai arată în raportul de activitate prezentat de Crin Bologa. 

Recomandări

Rezultate prezidenţiale Republica Moldova – Turul doi. Câte voturi au obținut Maia Sandu și Alexandr Stoianoglo

Un alt aspect pozitiv îl reprezintă confiscarea și recuperarea prejudiciului.
„Constatăm că procurorii DNA au reușit să recupereze încă din timpul urmăririi penale o sumă de 14 milioane de euro înregistrată ca prejudiciu, față de numai 811.000 de euro în anul anterior, ceea ce înseamna o creștere cu 1.727%”, a mai spus Bologa. Prin hotărârile de condamnare definitive, instanțele au dispus confiscarea sau recuperarea prejudiciului în valoare de 119 milioane de euro, față de 76 milioane de euro în 2018.

252 de inculpați au fost achitați definitiv în 2019

În altă ordine de idei, Bologa a mai explicat că decizia CCR nr. 405/2018 care a dezincrimat parțial abuzul în serviciu a avut efecte puternice asupra practicii judiciare în materia abuzului in serviciu. 

Șeful DNA a expus și părțile slabe ale activității DNA pe anul 2019: „Indiferent cum am calcula procentul sau ponderea achitărilor, este evident că el reprezintă o vulnerabilitate care trebuie analizată pentru a identifica atât cauzele, cât și soluțiile pentru rezolvarea ei”, a spus Bologa. 

În anul 2019 s-a înregistrat scăderea numărului de inculpați trimiși în judecată în toate structurile operative, concomitent cu creșterea numărului inculpaților achitați definitiv. Numărul total de inculpați care au fost achitați definitiv în anul 2019 a fost de 252, din care 84 primiseră o condamnare în primă instanță.

„În ceea ce privește numărul total de inculpați achitați, trebuie remarcat că mai mult de o treime, respectiv 72 inculpați, au fost rezultatul dezincriminării abuzului în serviciu (fapta nu mai este infracțiune din cauza unor modificări legislative) și a aplicării dispozițiilor art. 18¹ din vechiul Cod penal (achitare pentru că, deși s-a constatat săvârșirea faptei, s-a considerat că ea nu prezintă pericol social). Această situație este similară cu cea din anul precedent”, sunt explicațiile DNA. 

Recomandări

Cifrele din spatele alegerilor pentru desemnarea noului președinte al României: peste 22 de milioane de buletine tipărite și o sută de mii de ștampile

DNA a mai explicat că 44 de inculpați au fost achitați ca urmare a eliminării probelor obținute cu autorizare de la judecător, dar cu ajutorul sau prin mijlocirea SRI sau DIPI.

„Excluderea probelor apare ca o consecință a două decizii CCR Decizia nr. 26 din 16.01.2019 și decizia 302 din 4 mai 2017, cu alte cuvinte, deși procurorul a aplicat corect o dispoziție legală în vigoare la data trimiterii în judecată, aceasta a fost ulterior declarată neconstituțională, iar prin urmare, probele culese au fost declarate nule”, precizează DNA. 

Pe de altă parte, instanţele din România au condamnat definitiv, anul trecut, 422 de persoane în dosare de corupţie instrumentate de procurorii DNA, în scădere faţă de 584 în 2018, majoritatea primind pedepse cu suspendare. 

Instituțiile statului nu mai doresc să trimită sesizări

Șeful DNA a mai atras atenția că eficiența DNA a scăzut și și cauza faptului că instituțiile statului și cetățenii au făcut mai puține sesizări în anul 2019. 

„Ritmul de lucru la DNA a avut de suferit în anul 2019. Astfel, operativitatea soluţionării cauzelor a fost mai scăzută în comparaţie cu anul precedent – 718 cauze soluţionate în termen de an de la prima sesizare, faţă de 1.026. De asemenea, 505 cauze soluţionate în termen de doi ani de la prima sesizare, faţă de 719 în anul 2018. Aşa cum s-a constat în ultimii ani, numărul sesizărilor primite de la persoane şi instituţii este în continuă scădere, anul 2019 nefăcând excepţie. De asemenea, a scăzut calitatea sesizărilor primite atât de la cetăţeni, cât şi de la instituţiile de control ale statului. Cauzele acestor scăderi pot fi şi controversele şi atacurile împotriva sistemului judiciar, modificările succesive şi încercările de modificare a legislaţiei de natură să îngreuneze munca procurorilor şi combaterea corupţiei şi, de asemenea, provizoratul la conducerea DNA a afectat acest număr în scădere al sesizărilor”, a afirmat Bologa. 

Urmărește-ne pe Google News

Ați sesizat o eroare într-un articol din Libertatea? Ne puteți scrie pe adresa de email eroare@libertatea.ro