Dosarele UBER: modul în care Macron a susținut firma de ride-sharing în Franța. Opoziția îl acuză pe președinte de „jefuirea țării”

Ancheta UberFiles, publicată în Franța de cotidianul Le Monde, citează documente, mesaje text și martori pentru a susține că Uber a ajuns la o „înțelegere” secretă cu Macron, pe când acesta era ministru al economiei, între 2014 și 2016.

Le Monde vorbește despre eforturile ministerului lui Macron menite să ajute Uber să-și consolideze poziția în Franța. Printre altele, ministerul ar fi sugerat ca firma să prezinte deputaților amendamente „gata făcute” pentru a-și susține mai bine cazul.

Duminică, după apariția dezvăluirilor, deputații au criticat colaborarea strânsă dintre Macron și Uber, care avea loc într-un moment în care compania încerca să ocolească reglementările guvernamentale stricte. Contactată de AFP, Uber France a confirmat că cele două părți au fost în contact.

Biroul președintelui a declarat de asemenea pentru AFP că, la vremea respectivă, Macron a fost „în mod natural” în contact cu „numeroase companii implicate în schimbarea profundă a serviciilor care a avut loc în anii menționați și care ar trebui să fie facilitată prin eliminarea anumitor obstacole administrative sau de reglementare”.

Însă Mathilde Panot, lidera parlamentară a partidului La France insoumise, stânga radicală, a denunțat pe Twitter „jefuirea țării” în perioada în care Macron a fost ministru.

Recomandări

Nepotism electoral în POT, partidul care-l susține pe Călin Georgescu. Oameni noi, metehne vechi: politica văzută ca afacere de familie

Ea l-a descris pe Macron drept un „lobbyist” pentru o „multinațională americană care urmărește să dereglementeze permanent legislația muncii”.

Liderul Partidului Comunist, Fabien Roussel, a comentat și el ancheta condamnând rolul activ jucat de Emmanuel Macron pentru a facilita dezvoltarea Uber în Franța. „Împotriva tuturor regulilor noastre, a tuturor drepturilor noastre sociale și împotriva drepturilor lucrătorilor”, a scris el, descriind măsurile lui Macron.

Deputatul comunist Pierre Dharreville a cerut la rândul lui o anchetă parlamentară asupra acestei afaceri.

Iar Jordan Bardella, președintele partidului de extremă-dreapta Adunarea Națională, a scris pe Twitter că scopul lui Macron a fost acela de „a servi interesele private, adesea străine, înaintea intereselor naționale”.

„Toate cele bune, Emmanuel”

Mesajele obținute de jurnaliști conturează portretul unui politician care a fost, cel puțin inițial, extrem de conciliant cu Uber, scrie The Guardian. „Mulțumesc, dragă Travis”, i-a scris Macron cofondatorului companiei, Travis Kalanick, într-un schimb de e-mailuri de la sfârșitul anului 2014. „Să ținem legătura și să progresăm împreună. Toate cele bune, Emmanuel”.

Recomandări

Proteste de amploare împotriva lui Călin Georgescu în București, Cluj și Timișoara | VIDEO

Viitorul președinte a fost aparent reticent în ceea ce privește înregistrarea întâlnirilor personale cu Kalanick în jurnalul său public. Din cele patru întrevederi dezvăluite de scurgerea de informații, doar una singură, cea de la Davos din ianuarie 2016, pare să fi fost făcută publică vreodată.

Cu toate acestea, în spatele scenei, fișierele sugerează că el și consilierii săi făceau tot ce puteau pentru a face viața mai ușoară pentru Uber în Franța.

Entuziasmul lui Macron pentru Uber a fost absolut. Numit în funcție în august 2014, el nu a făcut un secret din ambiția sa de a îmbrățișa noua economie digitală și de a reforma piața rigidă a muncii din Franța, într-un efort de a reduce creșterea șomajului, în special în rândul tinerilor slab calificați, proveniți din familii de imigranți.

El a propus „o țară a startup-urilor”, iar Uber era chiar compania capabilă să reprezinte așa ceva, scrie The Guardian. Macron a vrut ca Uber să arate Franței potențialul noii economii dereglementate. Interzicerea Uber, a declarat el, ar fi echivalat cu trimiterea tinerilor șomeri din suburbii „înapoi pentru a vinde droguri”.

Documentele dezvăluie că la o primă întâlnire a lui Macron cu oficialii Uber, ministrul s-a „scuzat” pentru o lege abia adoptată – propusă de deputatul socialist Thomas Thévenoud – care restricționa serviciile de ride-sharing.

Recomandări

Vicepreședintele ANCOM Pavel Popescu cere suspendarea TikTok în România. Rețeaua socială ar putea fi interzisă până la terminarea anchetelor privind alegerile

Macron a arătat o „dorință clară de a ocoli noua lege”, menționa o notă a oficialilor Uber, după întâlnire.

Lobbyistul șef al companiei în Europa, Mark MacGann, a fost încântat de răspunsul lui Macron. „Întâlnire spectaculoasă, nu am văzut niciodată așa ceva”, a scris acesta. „Vom dansa cu toții în curând”, a exclamat el entuziast.

Documentele arată că aceasta ar fi fost prima dintre cele aproape 50 de convorbiri telefonice, schimburi de e-mailuri sau întâlniri față în față între tânărul ministru al economiei sau personalul său și directorii Uber.

Problemele Uber în Franța

Pentru Uber, viața în Franța nu a fost una ușoară. În vreme ce Macron s-a arătat prietenos, ministrul de Interne Bernard Cazaneuve era mult mai critic, iar premierul Manuel Valls părea că împărtășește poziția acestuia din urmă.

Uber s-a lovit de asemenea de legislația franceză, care protejează strict drepturile angajaților, și de opoziția violentă a taximetriștilor pe care îi concura în mod direct și neloial.

Unul dintre organismele de reglementare care au investigat Uber era Direcția Generală pentru Concurență, Consumatori și Controlul Fraudelor (DGCCRF) din Franța. Documentele arată că directorii Uber ar fi înțeles din discuții că Macron a promis cel puțin să încerce să convingă direcția să o lase mai moale.

Nu este clar însă dacă Macron a vorbit cu autoritatea de reglementare sau dacă a reușit să influențeze acest organism, în mare parte autonom. DGCCRF a precizat într-o declarație că „nu a fost presată sub nicio formă”.

Uneori, documentele sugerează ceva mai clar că există posibilitatea ca Macron să fi intervenit. În octombrie 2015, autoritățile din Marsilia au vrut să interzică UberX, serviciul de bază – și legal – al companiei.

Lobbistul șef al Uber, Mark MacGann, l-a contactat imediat pe ministru, spunând că Uber este „consternată” de decizie și întrebând dacă Macron ar putea „să ne ajute să înțelegem ce se întâmplă”.

„Voi analiza personal acest lucru. Să-mi fie trimise toate documentele și vom lua o decizie până în această seară”, a răspuns ministrul.

Două zile mai târziu, oficialul din Marsilia și-a „clarificat” decizia și a revocat interdicția. Un MacGann vesel i-a scris lui Macron: „O bună cooperare cu biroul dumneavoastră”, a spus acesta

Oficialul din Marsilia – acum unul dintre consilierii apropiați ai lui Macron la Élysée – a declarat că nu a simțit „nicio presiune și nici nu a avut vreun schimb de replici” cu departamentul lui Macron în legătură cu interdicția.

Adjunctul șefului de cabinet al lui Macron de la acea vreme, Emmanuel Lacresse, a insistat că ministrul economiei de atunci nu a intervenit la Marsilia și nici nu a interferat cu vreo procedură legală care să implice Uber.

„Înțelegerea”

Un punct cheie al disputei Uber în Franța a fost serviciul UberPop, care permitea persoanelor fizice să ofere curse pasagerilor în propriile mașini.

Pentru Uber, acesta era un serviciu de ride-sharing. Pentru autoritățile franceze, era un serviciu de transport comercial nereglementat, interzis de noua lege Thévenoud și de decretele autorităților locale. UberPop a fost cel care a provocat cele mai violente scene din războiul taxiurilor din Franța.

De-a lungul a aproape doi ani de contacte regulate, în general prietenoase, documentele sugerează că Macron, consilierii săi și managerii francezi ai Uber au colaborat pentru a atinge ceea ce directorii companiei au numit „o înțelegere”, fără a preciza exact ce presupunea acesta.

În esență, scrie The Guardian, se pare că Uber a decis în mod voluntar să retragă UberPop – scos în afara legii – în schimbul unei relaxări substanțiale a normelor care vizau UberX, în special în privința modului în care șoferii puteau obține o licență de transportatori de persoane – VTC.

Documentele sugerează că Macron a convins compania că UberPop nu va funcționa niciodată în Franța. El a susținut o abordare alternativă „prin care să facem presiuni pentru a obține reguli mai relaxate de acordare a licențelor VTC”, a scris un manager Uber după o întâlnire de 80 de minute cu ministrul în 2015.

În același an, Uber a renunțat la serviciul UberPop în Franța, mai ales că, cu puțin timp în urmă, autoritățile arestaseră doi directori ai companiei.

Kalanick i-a trimis un mesaj lui Macron, aparent în urma unor conversații pe care ministrul economiei le purtase cu Valls și Cazeneuve. „Ar trebui să avem încredere în Caz?”, a întrebat fără menajamente cofondatorul Uber.

Macron a răspuns: „Am avut o întâlnire ieri cu premierul. Cazeneuve va menține liniștea printre taximetriști și voi aduna toată lumea săptămâna viitoare pentru a pregăti reforma și a corecta legea. Caz a acceptat înțelegerea … Toate cele bune”.

Dar cum ar fi putut Uber să obțină reglementări mai simple pentru UberX? Documentele, scrie The Guardian, sugerează că Uber a lucrat deja în coordonare cu personalul lui Macron pentru a prezenta parlamentarilor prietenoși amendamente legislative referitoare la sectorul VTC.

După ce UberPop a fost suspendat, Macron a trecut prin decret ministerial una dintre prevederile cheie ale amendamentelor – o relaxare drastică a instruirii necesare pentru obținerea unei licențe VTC.

Macron a demisionat din funcția de ministru la 30 august 2016 pentru a se dedica mișcării sale La République En Marche și candidaturii prezidențiale.

Cu mult înainte de acest moment, directorii Uber se îndoiau deja de cât de mult ar putea el să îi ajute cu adevărat. Încă din ianuarie 2015, MacGann se plângea că ministrul „nu a făcut nimic pentru noi” din octombrie anul trecut.

La sfârșitul anului 2015, directorii se întrebau dacă Macron era atât de influent pe cât credeau: „Nu sunt sigur ce vrea să facă pentru noi. Și nu e clar că are vreo putere”.

Cazeneuve, fostul ministru de Interne, a declarat că nu știe nimic despre un eventual acord. El a mai spus că a fost „foarte dur” cu Uber, precizând că a intuit pur și simplu faptul că trebuie să acționeze în acest fel.

Cel mai „pro-Uber guvern” din lumea occidentală

O purtătoare de cuvânt al Uber a declarat că întâlnirile oficialilor companiei cu Macron au făcut parte din responsabilitățile sale ministeriale și că din 2017, firma și-a declarat activitățile de lobby în Franța.

Ea a precizat că suspendarea UberPop în Franța a fost „determinată de nivelul de violență” îndreptat împotriva șoferilor.

Reprezentanta Uber a mai spus că suspendarea UberPop nu a fost „în niciun caz urmată de reguli mai favorabile” și a precizat că șoferii Uber sunt acum supuși unor „reglementări și mai stricte”.

O lege care a intrat în vigoare în primul mandat de președinte al lui Macron, a adăugat ea, a „schimbat drastic” condițiile de operare pentru șoferi și a ridicat „bariere” pentru companii precum Uber.

Însă Thévenoud, autorul legii care a interzis operațiuni precum UberPop, a contestat felul în care compania americană vede condițiile din Franța. El a acuzat guvernul lui Macron că nu a recunoscut deciziile celor mai înalte instanțe din Franța de a reclasifica șoferii Uber drept angajați plătiți.

„Ideea este că, în prezent, guvernul francez este probabil cel mai pro-Uber guvern din lumea occidentală”, a spus acesta.

„Suntem pur și simplu ilegali”

Investigația Uber Files se bazează pe o scurgere a zeci de mii de documente către ziarul britanic Guardian și a fost coordonată de Consorțiul Internațional al Jurnaliștilor de Investigație. ICIJ colaborează cu 42 de parteneri media din întreaga lume în legătură cu această poveste.

Dezvăluirile au scos la iveală practicile discutabile din punct de vedere etic care au alimentat transformarea companiei într-unul dintre cele mai cunoscute produse de export din Silicon Valley.

Scurgerea de informații acoperă o perioadă de cinci ani în care Uber a fost condusă de cofondatorul său Travis Kalanick, care a încercat să introducă serviciul de ride-sharing în orașele din întreaga lume prin forță brută, chiar dacă acest lucru însemna să încalce legile și reglementările privind taximetria.

Datele arată modul în care Uber a încercat să-și consolideze afacerea, curtând în mod discret prim-miniștri, președinți, miliardari, oligarhi și baroni media. Mesajele divulgate sugerează că directorii Uber nu își făceau iluzii cu privire la încălcarea legii de către companie, unul dintre ei glumind pe seama faptului că au devenit „pirați”, iar un altul recunoscând: „Suntem pur și simplu ilegali”.

În privat, directorii Uber își exprimau disprețul față de oficialii aleși care erau mai puțin receptivi la modelul de afaceri al companiei. După ce cancelarul german Olaf Scholz, care la acea vreme era primarul orașului Hamburg, a ripostat împotriva lobbyiștilor Uber și a insistat asupra plății unui salariu minim pentru șoferi, un director le-a spus colegilor că acesta este „un adevărat comediant”.

Lobby Uber pe lângă parlamentul și guvernul din Franța

Le Monde a mai aflat că firma californiană a folosit resurse considerabile între 2014 și 2016 pentru a convinge deputații și departamentele guvernamentale franceze să dereglementeze activitatea în favoarea sa.

Din iulie 2014, într-un tabel obținut de jurnaliști apar aproximativ 233 de nume: miniștri, consilieri, parlamentari, dar și jurnaliști, reprezentanți ai cercurilor de influență sau asociații de consumatori, car ar fi urmat să fie contactați.

Cu ajutorul firmei de lobby Fipra, directorii Uber au elaborat o strategie pentru a-i aborda pe toți cei care ar fi putut susține cauza companiei.

Compania s-a angajat să „lucreze masiv la ecosistemul de alianțe (…) în paralel cu activitatea de convingere a cabinetelor ministeriale și a administrațiilor acestora”, după cum a detaliat un e-mail al unui lobbyist Uber din Franța care a declarat, la momentul angajării sale, că este „pregătit pentru luptă”!

Urmărește-ne pe Google News