Cine este politicianul român care i-a promis lui Uber că amână orice lege care l-ar afecta

A sosit și rândul dezvăluirilor din România. Un important lider parlamentar, necunoscut publicului, dar foarte influent, Mircea Toader, făcea servicii Uber, potrivit e-mailurilor obținute de ziariștii de la RISE Project. Toader a fost în mai multe legislaturi liderul grupului parlamentar al partidului condus de Traian Băsescu. Cum a început povestea?

Documentele din ampla anchetă „Uber Files” au fost dezvăluite duminică de publicația britanică The Guardian. Ele arată nu doar cum a folosit compania de ridesharing metode ilicite pentru a se dezvolta pe piața globală, ci și cum a decurs la noi în țară colaborarea dintre șefii Uber de la București, consultanții externi și demnitarii locali, scrie RISE Project.

Corporația a intrat oficial pe piața din București în februarie 2015, când și-a deschis filiala suport Uber Systems România. La câteva luni distanță, în vara acelui an, un angajat al filialei avea deja vești proaste pentru șeful său.

„Vestea proastă este că Peter Imre, consilier local și pentru Ungaria, este mai important pentru operațiunea din București decât am crezut inițial. Face lucruri și deschide uși, dar pe termen lung reprezintă potențiale probleme (ego, expunere în presă, agendă proprie, legături informale cu părțile interesate și probabil cu biroul nostru)”, a transmis, într-un e-mail, Ionuț Lăcustă – managerul de politici publice pe Europa Centrală și de Est al corporației Uber.

Recomandări

Castelul Peleș a ajuns o ruină în proptele. Casa Regală și Ministerul Culturii negociază molcom cine să rezolve problema care accelerează degradarea

Iar Mark MacGann, șeful său, i-a răspuns rapid: „Vreau ca Imre să plece. Fără dubiu”. Acest lucru nu s-a întâmplat, iar Imre a continuat să colaboreze cu Uber și să câștige mii de euro pe lună.

Mircea Toader, politicianul care a promis că va amâna legile

Reprezentanții Uber s-au mai întâlnit în acea lună cu alți doi demnitari, iar în dreptul fiecăruia a fost menționat rezultatul întâlnirii.

Primul, Iulian Matache, era atunci secretar de stat în Ministerul Transporturilor: „Ne-a cerut propunerea legislativă și alte exemple de legislație referitoare la ridesharing din alte țări”, spune acesta. Contactat de jurnaliștii de la Rise, Matache a afirmat că nu-și mai aduce aminte dacă au avut loc astfel de discuții.

Al doilea, Mircea Toader, era vicepreședintele comisiei de transporturi din Parlament, responsabil de amendamentele pentru legea taximetriei: „Ne-a confirmat că se vor introduce amenzi pentru cei fără un medalion de taxi, dar nu vor afecta operațiunile Uber și a promis că va întârzia orice modificări viitoare până când ne dăm seama ce vrem și ce se poate face în privința legislației pe ridesharing”.

Recomandări

Primele clipe ale dezastrului din Spania. Șoferii din Valencia așteptau liniștiți la semafor | VIDEO

Acesta neagă în prezent că ar fi colaborat cu compania de ridesharing.

În decembrie 2016, Lăcustă i-a scris lui Christopher Burghardt, un nou șef al Uber în Europa: „Vreau să reiterez că eu și Nicoleta am avut o relație proastă din cauza unei viziuni foarte diferite despre felul în care ar trebui să acționăm în România”.

Nemulțumirile lui Lăcustă erau legate de Nicoleta Diaconu Schroeder, directorul general al Uber România, care-l angajase pe Peter Imre: „(…) este un prieten al ei, a venit recomandat prin intermediul familiei (…) și care (prin acțiunile sale) prezintă un risc major de a se încadra în definiția penală românească foarte largă a «traficului de influență»”.

Nicoleta Diaconu ajunsese director general al Uber România în 2015, în timp ce tatăl ei, Gelu Diaconu, conducea Agenția Națională de Administrare Fiscală (ANAF). Gelu Diaconu nu a vrut să comenteze pe marginea acestui subiect, iar fiica lui nu a răspuns întrebărilor RISE Project.

Lăcustă mai scrie, în același e-mail, și cum fusese informat de Nicoleta Diaconu că Peter Imre „ar putea doar să discute” cu șefii celor două Camere parlamentare. Miza era să-i convingă să desemneze câte un parlamentar de la fiecare partid ca să introducă modificările legislative de care avea nevoie Uber.

Recomandări

Alexandr Stoianoglo, candidatul prorus la președinția Moldovei, sponsorizat cu bani din România. Afaceristul care i-a plătit o vacanță de lux

Contactat telefonic, Călin Popescu-Tăriceanu a spus scurt: „Nu m-am întâlnit niciodată cu nimeni de la Uber”.

Pe 4 martie 2015, reprezentanții Uber s-au întâlnit cu Bogdan Chirițoiu, președintele Consiliului Concurenței: „Este foarte prietenos și și-a oferit susținerea. A explicat că siguranța și taxarea ar putea fi cele mai importante subiecte când Uber interacționează cu cei care iau decizii”.

Documentele interne mai arată de ce era importantă pentru Uber instituția condusă de Bogdan Chirițoiu: consiliul primește plângerile legate de concurență (neloială) și a fost implicat în procesul legislativ și amendamentele aduse legii taximetriei și va trebui să le aprobe.

Bogdan Chirițoiu spune că s-a întâlnit de-a lungul timpului cu reprezentanții mai multor companii de ridesharing și are „o atitudine deschisă față de aceste companii inovatoare, atât timp cât oferă beneficii consumatorilor”. A mai declarat că, recent, Consiliul Concurenței a finalizat o investigație pe această piață și că a făcut o serie de propuneri de reglementare.

O altă întâlnire avută de reprezentanții Uber în 2015 a fost cu Alexandru Nazare, care la acel moment era membru în comisia de transport din Camera Deputaților, potrivit documentelor interne: „Nazare a cerut Uber să-i prezinte o propunere legislativă privind Uber/Ride Sharing”.

Nici Alexandru Nazare, nici Sorin Grindeanu nu au răspuns întrebărilor RISE până la publicarea materialului.

Între 2014 și 2016, reprezentanții Uber s-au întâlnit cu peste 100 de politicieni și decidenți din 17 țări, printre care Emmanuel Macron sau Joe Biden, precum și cu membri ai Parlamentului European și reprezentanți ai Comisiei Europene.

Detaliile apar în proiectul global „The Uber Files”, o scurgere masivă de informații din arhiva corporației. Sunt peste 124.000 de fișiere, care includ 83.000 de e-mailuri, mesaje text și alte documente din perioada 2013-2017.

Documentele au fost scurse publicației The Guardian, care a cooptat apoi în proiect organizația International Consortium of Investigative Journalists (ICIJ) și parteneri media din 29 de țări. În România, RISE Project este partenerul acestui proiect jurnalistic, care include peste 180 de jurnaliști din întreaga lume.

Puteți citi pe larg investigația RISE Project despre „Mașinăria Uber” în România, aici.

Foto: 123rf.com

Urmărește-ne pe Google News

Ați sesizat o eroare într-un articol din Libertatea? Ne puteți scrie pe adresa de email eroare@libertatea.ro