Dosarul 10 August 2018: reperele unui proces început cu 5 ani întârziere. Coloneii Cucoș, Cazan și Sindile sunt la câteva luni de prescripție

Procesul a început cu o cerere de abținere

Dosarul a ajuns în instanță cu o întârziere de 5 ani, timp care a curs în favoarea inculpaților. Libertatea prezintă principalele repere ale parcursului sinuos al Dosarului „10 August” în justiție și argumentele magistraților care au decis, într-un final, începerea judecății.

Procesul în care fosta conducere a Jandarmeriei Române este judecată pentru abuz în serviciu în legătură cu represiunea mitingului din Piața Victoriei din 10 august 2018 a început vineri, 8 noiembrie 2024, cu o cerere de abținere din partea judecătorului, dar și cu lipsă de procedură cu o parte din cele 312 de părți civile. Următorul termen al procesului a fost stabilit pentru data de 9 decembrie.

Anterior, pe data de 10 octombrie, Curtea Militară de Apel București a confirmat hotărârea instanței ierarhic inferioare, din data de 26 iunie.

Tribunalul Militar București a constatat, atunci, legalitatea rechizitoriului Secției Parchetelor Militare și a dispus începerea procesului pentru abuz în serviciu cu privire la:

Recomandări

Cât de mult au ridicat audiențele Realitatea Plus femeia-locomotivă Anca Alexandrescu și candidatul ezoteric Călin Georgescu

• Colonelul (r) Gheorghe Sebastian Cucoş (fost şef al Jandarmeriei Române),
• Colonelul Laurenţiu Cazan (fost adjunct al directorului general al Jandarmeriei Capitalei), care este acuzat și de infracțiunea de fals intelectual.
• Colonelul Cătălin Sindile (fost prim-adjunct al şefului Jandarmeriei Române).

În același dosar mai sunt judecați alți 13 ofițeri sau subofițeri ai Jandarmeriei, pentru purtare abuzivă sau complicitate la această infracţiune.

Ancheta din Dosarul 10 August, redeschisă după clasarea la DIICOT

Doi magistrați au făcut posibilă aducerea în fața justiției a foștilor șefi ai Jandarmeriei Cucoș, Cazan și Sindile în Dosarul 10 August.

• Primul este procurorul Bogdan Pîrlog, care s-a sesizat din oficiu cu privire la intervenția abuzivă a militarilor asupra protestatarilor din Piața Victoriei și a deschis dosarul chiar a doua zi, pe 11 august 2018. Împotriva acestuia au urmat un lung șir de dosare disciplinare din partea Inspecției Judiciare, pe care magistratul în cele din urmă le-a câștigat.
• Al doilea este judecătorul Alexandru Ciprian Ghiță de la Curtea de Apel București, cel care prin încheierea din 16 aprilie 2021 a desființat soluția de clasare a Dosarului 10 August dispusă de DIICOT și – mai important – a trimis cauza pentru completarea urmăririi penale la Secţia Parchetelor Militare (SPM). Magistratul le-a pus în vedere procurorilor militari să administreze probe pentru a lămuri aspecte neelucidate sau neglijate de procurorii DIICOT.

Recomandări

Horațiu Potra a scăpat de arest. În casa fostului mercenar s-au găsit 2,2 milioane de dolari cash

Chiar și așa, dosarul a ajuns pe rolul instanței de judecată cu o întârziere de cinci ani, pe 8 august 2023, timp care a curs în favoarea inculpaților.

Curtea Militară de Apel: Cererile inculpaților au fost respinse argumentat

Libertatea a consultat încheierea finală nr. 32/2024 a Curții Militare de Apel București, din data de 10 octombrie, pentru a vedea cum au pierdut Cucoș, Cazan și Sindile ultima șansă de a scăpa de acuzații:

• „Referitor la criticile privind neregularitatea rechizitoriului, toți contestatorii au susținut că faptele pentru care au fost trimiși în judecată nu sunt descrise cu suficiente elemente încât să rezulte concordanța cu norma penală și să facă înțeles obiectul judecății.
• Curtea nu împărtășește acest punct de vedere și constată că, dimpotrivă, rechizitoriul întocmit în cauză îndeplinește cerințele de formă și de fond prevăzute de art. 328 Cod procedură penală și conține o expunere detaliată a faptelor reținute în sarcina contestatorilor inculpați (…), a probelor și a raționamentului logic și juridic pe care s-a bazat procurorul militar în formularea acuzațiilor la adresa acestora, precum și a încadrării juridice reținute în cauză, fiind astfel stabilite în mod clar obiectul și limitele judecății.
• Astfel, în privința infracțiunii de abuz în serviciu, în cuprinsul rechizitoriului  sunt indicate dispozițiile legale care, în opinia procurorului, ar fi fost încălcate de către inculpații col. (Cazan Laurențiu Valentin – n.r.), col. (r) (Cucoș Gheorghe Sebastian – n.r.), col. (r) (Sidile Ionuț Cătălin – n.r.) în exercitarea atribuțiilor de serviciu, chestiunile invocate  de inculpați privind incidența sau nu a unor prevederi legale ori neanalizarea acestora de către procuror reprezentând apărări de fond, care nu pot fi verificate în procedura de cameră preliminată.
•  Referitor la infracțiunea de fals intelectual imputată contestatorului inculpat col. (Cazan Laurențiu Valentin – n.r.), în rechizitoriu se arată că: «inculpatul a întocmit raportul de acțiune preliminar nr. 229.115[1], în care a consemnat mai multe date de interes operativ. Inculpatul a făcut însă și unele mențiuni necorespunzătoare adevărului, în sensul că a stipulat în cuprinsul raportului respectiv că prefectul municipiului București, martora (Speranța Cliseru – n.r.), ar fi fost cea care a aprobat intervenția în forță asupra manifestanților în cadrul adunării publice de protest ce a avut loc la data de 10.08.2018 în Piața Victoriei din mun. București, în condițiile în care, în realitate, nu ea a aprobat intervenția respectivă, ci conducerea efectivelor de jandarmi prezente în Piața Victoriei în cadrul dispozitivului de asigurare și restabilire a ordinii publice, constituită la momentul respectiv din inculpații col. Cazan Laurențiu Valentin, col. (r) Cucoș Gheorghe Sebastian, col. (r) Sidile Ionuț Cătălin».
• Prin urmare, susținerile contestatorilor în sensul că aceaste acuzații ar fi neclare sunt lipsite de orice fundament. (…)
• S-a mai invocat de către contestatorul (Cazan Laurențiu Valentin – n.r.) nulitatea actelor de urmărire penală ce derivă din starea de incompatibilitate a procurorului (Pîrlog Bogdan Ciprian – n.r.) care, în lipsa unui dosar penal în curs de urmărie penală, a fost prezent în centrul de comandă al Jandarmeriei, a întreprins activități de cercetare penală în perimetrul de protest iar ulterior a întocmit un proces verbal de sesizare din oficiu în care a menționat că s-ar fi sesizat din mass-media și a efectuat parte din urmărirea penală.
• Curtea constată că și această critică este neîntemeiată, în mod corect judecătorul de cameră preliminară al Tribunalului reținând că nu există indicii care să conducă în mod rezonabil la concluzia că procurorul militar (Pîrlog Bogdan Ciprian – n.r.) ar fi fost incompatibil (…). Fără a relua argumentele judecătorului de cameră preliminară al instanței de fond, Curtea se rezumă a sublinia că potrivit art. 292 Cod procedură penală, sesizarea din oficiu este de aplicabilitate imediată și are caracter imperativ, orice procuror fiind obligat să se autosesizeze când constată săvârșirea unei infracțiuni.
• Ipoteza avansată de contestator nu are un caracter plauzibil, procurorul militar col. (Pîrlog Bogdan Ciprian – n.r.) având competența după calitatea persoanei pentru a constata eventuala săvârșire de infracțiuni de către cadre militare, prezența acestuia în centrul de comandă al Direcției de Jandarmi a Municipiului București probând, pe cale de deducție logică, faptul că procurorul militar și-a declinat în mod oficial această calitate.
• În concluzie, instanța de control judiciar apreciază că judecătorul de cameră preliminară de la Tribunal a realizat o minuțioasă verificare, prin prisma legalității, a probelor și a mijloacelor de probă prin care acestea au fost administrate, a actelor procedurale și procesuale efectuate sau dispuse în cursul urmăririi penale de către procuror, respingând în mod argumentat cererile formulate de inculpați.
• Așadar, în mod just s-a constatat legalitatea sesizării instanței, a administrării probelor și a efectuării actelor de urmărire penală. Ca atare, (…) Curtea va respinge, ca nefondate, contestațiile și va obliga inculpații contestatori la plata cheltuielilor judiciare avansate de stat”, se arată în motivarea Curții Militare de Apel București.

Recomandări

Don Gabi Vlase, file din poveste

Tribunalul Militar: Sesizare din oficiu, printre obligațiile de serviciu

Tribunalul Militar București a respins toate cererile și excepțiile formulate de Cucoș, Cazan și Sindile pentru următoarele considerente:

• „În ceea ce privește incompatibilitatea procurorului militar col. (Pîrlog Bogdan – n.r.) care a început inițial urmărirea penală in rem la data de 11.08.2018 și a efectuat ulterior și anumite acte de urmărire penală, inclusiv ca urmare a delegării, se reține că acest aspect a fost unul mediatizat la momentul respectiv.
• Judecătorul de cameră preliminară reține că potrivit art. 292 Cod procedură penală organul de urmărire penală se sesizează din oficiu dacă află că s-a săvârşit o infracţiune pe orice altă cale decât cele prevăzute la art. 289 – 290 (n.r. – plângere sau denunț) şi încheie un proces-verbal în acest sens.
• Acesta (procurorul Bogdan Pîrlog – n.r.) deținea și la momentul protestului calitatea de procuror militar, având astfel competența după calitatea persoanei pentru a constata eventuala săvârșire de infracțiuni de către cadre militare, în raza sa de competență teritorială.
• Sesizarea din oficiu (…) constituie totodată o obligație de serviciu, acest atribut fiind intrinsec legat de natura profesiei de procuror.
• Astfel, organele de urmărire penală se pot sesiza în mod legal din oficiu, pe baza propriilor investigații sau atunci când acesta află despre săvârșirea unei infracțiuni pe orice altă cale, practica judiciară internă reținând inclusiv cunoașterea prin mijloace de informare în masă ca modalitate de aflare a organelor de urmărire penală despre săvârșirea de infracțiuni.
• Dispozițiile procedurale nu prevăd și obligativitatea organului de urmărire penală de a menţiona expres sursa, fiind prevăzută numai obligația de a întocmi un proces-verbal de sesizare din oficiu în cazul în care a aflat despre săvârșirea unei fapte penale pe altă cale decât plângere, denunţ, sesizare făcută de persoane cu funcţii de conducere şi alte persoane sau constatare a infracțiunii flagrante.
• Nu poate fi reținută în cauză existența unor indicii cu privire la lipsa de imparțialitate (…) a organului de urmărire penală, în condițiile în care acesta s-a aflat în centrul de comandă al Direcției de Jandarmi a Municipiului București, având astfel declinată în mod oficial calitatea de procuror, nerezultând că acesta ar fi participat la protestele antiguvernamentale din data de 10 august în altă calitate (…)”, se arată în Hotărârea nr. 137/2024 din 26 iunie 2024.

Când se vor prescrie acuzațiile din Dosarul 10 August

Foștii ofițeri din Jandarmerie trimiși în judecată în Dosarul 10 August 2018 au creat o aparență de legalitate atunci când au dat ordinul de evacuare a Pieței Victoria, fără a avea măcar aprobarea prefectului Capitalei de la vremea respectivă, Speranța Cliseru, actul fiind întocmit ulterior, în fals.

Faptele de abuz în serviciu ale ofițerilor din Jandarmerie care au ordonat reprimarea violentă a demonstranților de la protestul din 10 august 2018 se vor prescrie la 8 ani de la comiterea acestora, respectiv în vara anului 2026, ceea ce le lasă instanțelor de judecată (în fond și apel) un interval de mai puțin de 2 ani să soluționeze cauza.

În rechizitoriu sunt 341 de martori care vor trebui să își susțină și în instanță declarațiile date la Parchet, printre care se numără: Liviu Dragnea, Gabriela Firea, Carmen Dan, Aurelian Bădulescu și Speranța Cliseru.

Intervenția în forță, justificată prin „pungi cu alcool și urină”

Laurențiu Cazan a întocmit rapoarte în care a scris că de la ora 17.00 manifestanții aruncau în jandarmi cu pietre din pavaj și bordure, „pungi de alcool și urină”, „garduri metalice şi balize” și „obiecte contondente”, se arată în rechizitoriul SPM.

Iată ce rețin procurorii în legatură cu rapoartele lui Laurențiu Cazan:

• „Din analiza acestor mențiuni a rezultat că manifestările de violență ale unora dintre demonstranți la adresa organelor de ordine publică nu au avut un caracter generalizat, ci au fost evenimente izolate, lipsite de o amploare semnificativă, ce nu puteau justifica intervenția în forță a militarilor jandarmi asupra întregii mase de demonstranți prezente în Piața Victoriei la ora 23:11, fără a-i diferenția pe cei pașnici de cei violenți și fără a lăsa un timp suficient participanților pentru defluire.
• Mențiunile înscrise de către reprezentanții DGJMB în cadrul documentului (…) în sensul că, în intervalul orar 21.00-22.00, ar fi fost efectuate, în mod repetat, avertizările şi somaţiile legale prin intermediul mijloacelor de amplificare sonoră, pe întreaga lungime a dispozitivului instituit la contact, pentru descurajare, limitare şi diminuare paşnică a tulburării ordinii publice iar, la ora 22.02, ar fi fost efectuată ultima somaţie, fiind acordat astfel protestatarilor un interval de timp suficient pentru a se dispersa, nu se coroborează cu întregul probatoriu administrat în cauză.
• Mai multe persoane vătămate și martori audiați, parte dintre ei reprezentanți ai Jandarmeriei Române, au precizat că nu au auzit aceste avertizări şi somaţii legale date prin intermediul mijloacelor de amplificare sonoră astfel că manifestanții nu au fost avertizați în mod corespunzător despre iminența unei intervenții în forță a organelor de ordine publică”.

Cine a făcut presiuni asupra prefectului pentru a semna ordinul de intervenție

Procurorii militari au reținut că la momentul reprimării protestului pașnic din Piața Victoriei, începând cu ora 23.00, inculpaţii din acest dosar nu aveau nicio aprobare din partea prefectului Capitalei de la acel moment, Speranța Cliseru.

Presiuni asupra prefectului în sensul semnării acestui ordin de intervenție în forță au fost făcute de către comisarul șef Mihai Dan Chirica (subsecretar de stat al MAI) încă de la ora 20.30, însă Speranța Cliseru a refuzat:

•  „În ceea ce o privește pe martora Cliseru Speranța, cercetările efectuate în cauză au stabilit că aceasta nu a aprobat intervenția în forță a militarilor jandarmi la ora 23.11.
• Prefectul mun. București a semnat ordinul nr. S/221652/10.08.2018 în jurul orei 00.20, ulterior intervenției efective a militarilor jandarmi asupra protestatarilor prezenți în Piața Victoriei, în urma insistențelor repetate ale suspectului cms.șef de poliție Chirică Mihai Dan, solicitări ce au fost efectuate încă din jurul orei 20:00.
• Aprobarea dată de prefect pe acel ordin de intervenție, în jurul orei 00.20, a fost în consecință una pur formală și nu avizat evacuarea participanților la protestul din Piața Victoriei.
• Conform mențiunilor înscrise în acest ordin de intervenție, efectivele de jandarmi ar fi trebuit să acționeze în mod gradual în vederea restabilirii ordinii publice doar în zona unde aceasta a fost grav tulburată, pentru a extrage persoanele turbulente din mulțime, a izola zona și a sancționa pe cei ce au comis acte de violență concomitent cu protecția participanților care se manifestau în mod pașnic.
• Ordinul de intervenție nr. S/221652/10.08.2018 a creat astfel aparența unei acțiuni legale de restabilire a ordinii publice și a legitimat folosirea forței și a mijloacelor tehnice din dotare de către efectivele de jandarmi aflate în dispozitivul din Piața Victoriei.
• ·În realitate însă, intervenția efectivelor de ordine publică nu a respectat cele înscrise în cuprinsul ordinului respectiv, acțiunea militarilor jandarmi răsfrângându-se asupra tuturor manifestanților din Piața Victoriei, inclusiv asupra celor pașnici, a copiilor și a persoanelor cu semne vădite de invaliditate, nefiind astfel asigurată protecția lor”, se arată în rechizitoriu.

De ce au primit clasări Speranța Cliseru și Mihai Dan Chirică

Procurorii militari au dispus soluții de clasare atât pentru Mihai Dan Chirica, cât și pentru Speranța Cliseru:

•  „În cauză, din punct de vedere juridic, suntem în situația unei instigări neurmate de executare, conduită care nu este sancționată de legea penală.
•  În speță, suspectul Chirică Mihai Dan i-a solicitat în mod repetat, în intervalul orar 20.30 – 00:16, martorei Speranța Cliseru să aprobe sau să dea acel ordin de intervenție asupra manifestanților adunați la date de 10.08.2018 în Piața Victoriei în vederea dispersării acestora, însă aceasta din urmă nu a dat curs acestor solicitări.
• De asemenea, întrucât din probele administrate în cauză rezultă că intervenţia în forță a fost dispusă și asumată de către comandantul acţiunii și conducerea Jandarmeriei Române de la acel moment, distinct de solicitările formulate de suspectul Chirică Mihai Dan în acest sens, nu se confirmă nici existenţa vreunei forme de înlesnire sau ajutor efectiv date de acesta, urmând a se dispune astfel clasarea cauzei şi cu privire la săvârșirea infracțiunii de complicitate la participaţie improprie la purtare abuzivă”, rețin procurorii.

Ce arme au folosit jandarmii pentru reprimarea protestului

Pe data de 10 august 2018, efectivele de jandarmi au utilizat importante cantități de muniție asupra protestatarilor, constând în grenade de mână cu efect acustic, grenade de mână cu efect iritant lacrimogen, pulverizatoare de capacitate mărită și cartușe calibru 38 mm. și 40 mm. cu efect iritant lacrimogen.

O parte din această muniție a fost utilizată în mod necorespunzător de către efectivele de jandarmi, provocând unor manifestanți leziuni corporale constând în arsuri, entorse, fracturi sau afecțiuni ale căilor respiratorii, ce au necesitat pentru vindecare între una și 50 de zile de îngrijiri medicale, rețin procurorii militari în rechizitoriu.

Astfel, potrivit actelor existente la dosarul cauzei în perioada 10/11.08.2018, militarii jandarmi au folosit cu ocazia executării misiunii respective un număr total de:

• 63 grenade de mână cu efect acustic,
• 489 de grenade de mână cu efect iritant lacrimogen,
• 316 cartușe cal. 38 mm. și 40 mm., de asemenea cu efect iritant lacrimogen,
• 8 pulverizatoare de capacitate mărită și
• 168 pulverizatoare de mână.

Urmărește-ne pe Google News

Ați sesizat o eroare într-un articol din Libertatea? Ne puteți scrie pe adresa de email eroare@libertatea.ro