Dosarul asasinatului de la Arad. Lipsurile care au dus la eliberarea suspecților și cine este marele absent din boxa arestaților

Procurorii încearcă să obțină arestarea preventivă a suspecților

Parchetului General a ratat arestarea preventivă a fiicei omului de afaceri și a celorlalți doi inculpați din dosarul atentatului din 29 mai 2021, însă procurorii mai au o singură șansă să evite cercetarea acestora în stare de libertate, pe 7 noiembrie, la Înalta Curte de Casație și Justiție.

Reamintim că procurorii o acuză pe avocata Laura Bîlcea că ar fi comandat din interes financiar uciderea tatălui său, omul de afaceri Ioan Crișan, asasinatul fiind pus în practică printr-un atentat cu bombă, în parcarea unui supermarket din Arad.

Dispozitivul exploziv improvizat ar fi fost detonat cu ajutorul unui telefon mobil, de partea tehnică ocupându-se Alexandru Florin Lindt, zis „Boby Frizerul”, care are cunoștințe de electronică.

Ceilalți doi – Ilie Sebastian Bulbuc zis „Seba” (taximetrist) și Bogdan Adrian Horodincă zis „Golumbaru” (muncitor sezonier) – s-ar fi ocupat de montarea dispozitivului în autoturismul omului de afaceri în noaptea de 28 mai 2021 și de detonarea lui de la distanță, în dimineața zilei următoare.

Recomandări

Browserul Google Chrome valorează 20 de miliarde de dolari. Gigantul american ar putea fi forțat de justiție să îl vândă

Compoziția detonată a fost formată din explozivii militari RDX (Royal Demolition Explosive – n.r.) și HMX (High Melting Explosive – n.r.), cu privire la care anchetatorii n-au precizat de unde și de către cine au fost procurați.

Mai mult, procurorii n-au cerut nicio măsură preventivă pentru Alexandru Florin Lindt, cel care a construit detonatorul, fapt care nu a fost privit cu ochi buni de magistratul de la Curtea de Apel București:

Judecătorul de drepturi şi libertăţi din cadrul Curţii aminteşte că măsura arestării preventive nu este o pedeapsă pentru inculpații care neagă acuzațiile sau nu colaborează cu organele judiciare, iar lăsarea în libertate o recompensă pentru cei care le recunosc, subliniază judecătorul.

Recomandări

Nicolae Ciucă, interviu integral la 55 de întrebări – powered by Libertatea: „Mă scoate din sărite șmecheria” | EXCLUSIV

Cronologia atentatului cu bombă de la Arad

Libertatea a strâns datele din referatul procurorilor și din motivarea judecătorului de drepturi și libertăți, pentru a scoate în evidență erorile din anchetă care au dus, într-un final, la eliberarea suspecților.

Mai întâi se impune ordonarea acestor date, cronologic, pentru a fi mai ușor de urmărit:

• 27 mai 2021 – Ilie Sebastian Bulbuc și Bogdan Adrian Horodincă au procurat de la Alexandru Florin Lindt detonatorul, constând într-un telefon mobil Alcatel 2003G, modificat în așa fel încât, în loc să sune, să trimită un impuls electric către încărcătura explozivă. Cei trei merg pe un câmp din afara municipiului Arad și testează dispozitivul artizanal cu ajutorul unei petarde.
• 28 mai 2021, ora 23:49-23:51 – Seba și Golumbaru sunt identificați de releul de telefonie mobilă care deservea locuința lui Ioan Crișan. Procurorii spun că acesta este momentul în care cei doi au montat bomba (declanșator+explozibil militar) în mașina omului de afaceri. Cei doi poartă trei scurte conversații telefonice, de 6, 10 și 18 secunde, la 23:18, 23:49 și 23:51, din care procurorii au tras concluzia că și-au coordonat acțiunile.
• 29 mai 2021, ora 06:43 – Ioan Crișan se urcă în mașină și pleacă de acasă (cartierul Micălaca, zona de sud-est a mun. Arad) către magazinul Profi din Arad, situat pe Calea Aurel Vlaicu nr. 19 (nordul municipiului). Ajuns acolo, omul de afaceri s-a întâlnit cu un prieten căruia i-a adus un pește, a băut o cafea cu acesta și s-a urcat din nou în mașină.
• 29 mai 2021, ora 06:59:43 – Autoturismul lui Ioan Crișan sare în aer chiar la ieșire din parcarea magazinului. Omul de afaceri nu moare pe loc în explozie, ci ars de viu, așa cum reiese din expertiza medicilor legiști.
• 29 mai 2021, ora 14:15 – Adrian Bogdan Horodincă pleacă din țară cu un autocar cu destinația Viena, Austria.
• 31 mai 2021 – Ilie Sebastian Bulbuc își schimbă parțial înfățișarea, în sensul că își taie părul lung pe care îl purta de ani de zile, prins în coadă. Cel care l-a tuns este chiar cel care i-a dat declanșatorul, adică Alexandru Florin Lindt, zis „Bobby Frizerul”.
• 7 iunie 2021 – Adrian Bogdan Horodincă se angajează în Austria la o firmă, ocupându-se de „igienizarea fațadelor clădirilor”.
• 9 iulie 2021, ora 13.11 – Laura Bîlcea scoate din contul tatălui său 101.440 de euro în baza certificatului de moștenitor.
• 9 iulie 2021, ora 15.01 – Laura Bîlcea se deplasează pe strada Zimbrului din Arad, unde se întâlnește cu un bărbat, despre care procurorii susțin că ar fi Ilie Sebastian Bulbuc. Întâlnirea are loc vis-a-vis de casa în care locuiește Seba, însă nu există fotografii sau înregistrări care să documenteze această întâlnire, ci doar un proces-verbal.
• Iunie-august 2021: Procurorii rețin că în această perioadă, standardul de viață al lui Seba și al lui Golumbaru a început să se îmbunătățească semnificativ. Primul își cumpără un autoturism Seat cu 4000 de euro, papagal de 5.000 de lei, ustensile de pescuit de 5.000 de lei și bijuterii. Al doilea revine în țară în luna august și își cumpără un autoturism BMW, deși salariul luat pe o lună de muncă în Austria (1.279 de euro brut) nu i-ar fi permis acest lucru. Mai mult, Golumbaru a achiziționat autoturismul pe loc, după ce l-a văzut într-o spălătorie, l-a abordat pe proprietar și i-a dat acestuia prețul pe care l-a cerut, fără să negocieze. Ulterior, din 2022 încoace, martorii spun că cei doi sunt din nou săraci-lipiți.
• Iunie 2021 – iulie 2024: Inculpații își iau măsuri de precauție ori de câte ori vine vorba de ancheta procurorilor cu privire la asasinarea omului de afaceri Ioan Crișan. De exemplu, încă din iunie 2021, Laura Bîlcea îi cere fiicei sale minore să scoată telefoanele din cameră când vorbește cu ea despre ancheta privind moartea bunicului ei și folosește telefonul concubinului atunci când vorbește despre anchetă. Seba ascunde de soție motivul citării la Parchet, folosește doar telefoane vechi și stă în casă cu luminile stinse sau cu jaluzelele trase. De asemenea, Golumbaru șterge din telefon toate referirile cu privire la Boby Frizerul, își sună chiar și concubina de pe număr ascuns folosind telefonul mobil al mamei lui.

Recomandări

Milionarul Dorel Tamaș, urmărit internațional timp de 13 ani, a scăpat de închisoare prin prescriere. Unde s-ar fi ascuns în acest timp

Absența din dosar a celui care a construit detonatorul

La mai bine de trei ani de la debutul anchetei privind atentatul cu bombă de la Arad, procurorii au formulat o propunere de arestare preventivă doar cu privire la trei din cei patru suspecți, pentru săvârșirea infracțiunilor de omor calificat, distrugere și nerespectarea regimului materiilor explozive, în varianta autoratului sau a instigării, după caz.

„Marele absent” din dosar este Alexandru Florin Lindt, iar partea care lipsește cu desăvârșire din referat este cea referitoare la procurarea explozibilului militar.

Judecătorul de drepturi și libertăți n-a fost convins că Laura Bîlcea s-a întâlnit vreodată cu Seba sau cu Golumbaru, deși procurorii susțin că aceasta s-ar fi întâlnit cu primul la o lună de la atentat, pentru a-i da banii.

În contextul în care Parchetul General i-a descris pe cei doi ca fiind simpli muncitori, cu o condiție materială și educațională precară, judecătorul a considerat că doar Seba și Golumbaru, singuri, n-ar fi fost în stare să pună la cale și să execute un plan atât de elaborat pentru asasinarea omului de afaceri Ioan Crișan, deși există niște indicii că au fost implicați în această operațiune.

Rămâne un mister cine a cumpărat telefonul folosit ca detonator

În urma exploziei care l-a ucis pe Ioan Crișan a fost folosit un telefon mobil pe post de detonator, fapt stabilit cu certitudine de anchetatori după ce la fața locului a fost găsită bateria, care purta aceeași serie cu aparatul.

• „La dosar nu există nicio probă în sensul că inculpatul Horodincă Adrian Bogdan a achiziţionat de la S.C. SNIC S.R.L. Arad telefonul Alcatel 2003G. În cauză s-a probat că la data de 27.05.2021, ora 15:38, S.C. SNIC S.R.L., la punctul de lucru din strada Roman Ciorogariu, jud. Arad, a comercializat telefonul Alcatel 2003G, conform bonului fiscal emis, însă nu a fost întocmită factură şi nu există nicio persoană care să-l identifice pe inculpatul Horodincă Adrian drept cumpărător/persoană care ar fi achiziţionat acel telefon.
• Parchetul invocă drept probă faptul că la aceeași dată, în perioada aproximativă a vânzării telefonului, autoturismul Volkswagen Golf 4, utilizat de Horodincă Adrian Bogdan, este identificat în trafic, în proximitatea punctului de lucru al comerciantului menționat.
• Autoturismul nu este identificat pe strada Roman Ciorogariu şi nici nu rezultă că după ora 15:38 (ora achiziţiei telefonului), autoturismul menţionat ar mai fi fost identificat în zonă, ci procesul-verbal consemnează în continuare date legate de posibilul traseu (de deplasare către zona de testare a dispozitivului) începând cu ora 17:15 a unui autoturism Golf 2 şi apoi la ora 18.39 a autoturismului Volkswagen Golf 4”, reține judecătorul în motivare.

Substanțe explozive prea sofisticate pentru inculpați

În urma atentatului, anchetatorii au descoperit urme de explozibili militari, însă Parchetul n-a explicat de unde ar fi putut inculpații să procure așa ceva pentru ca ulterior să îi folosească la construirea bombei.

• „Suspectul Lindt Florin Alexandru – cu studii 10 clase şi de ocupaţie frizer – arată în declaraţia menţionată că pe un câmp din afara zonei locuite, cei trei au realizat la data de 27.05.2021, la solicitarea inculpaților, o testare a sistemului, cu o petardă adusă de inculpaţi.
• Există suspiciunea rezonabilă că inculpaţii au procurat şi au testat la data de 27.05.2021 împreună cu suspectul Lindt Florin Alexandru un mecanism realizat artizanal, care putea fi folosit ca detonator într-un dispozitiv exploziv improvizat, controlabil prin intermediul telefonului mobil, la care a fost ataşat un telefon marca Alcatel.
• Dar acest element, de fapt, nu este suficient pentru a contura suspiciunea rezonabilă că inculpaţii ar fi montat în maşina victimei dispozitivul menţionat ori un mecanism realizat artizanal, care putea fi folosit ca detonator într-un dispozitiv exploziv improvizat, controlabil prin intermediul telefonului mobil, şi pe care să-l fi detonat de la distanţă în dimineaţa zilei de 29.05.2021, după cum se va arăta în continuare.
• Din dosar nu rezultă niciun element, de fapt, care să ateste că vreunul dintre inculpaţi, în vreun moment, a fost în posesia vreunui alt tip de încărcătură explozivă, respectiv precum cel descoperit la locul exploziei (mai ales că în fragmentele analizate, prelevate de la locul exploziei, s-a constatat prezența unor explozivi militari – RDX și HMX).
• Nu există la dosar niciun element factual care să ateste sau măcar să constituie un indiciu în sensul că inculpaţii ar fi putut avea acces la explozibili militari sau că ar fi intrat în contact cu persoane care să fi avut acces la un astfel de tip de încărcătură explozivă”, arată judecătorul.

Localizarea imprecisă a celor acuzați

O altă problemă a anchetei – spune judecătorul – constă în localizarea imprecisă a celor acuzați, prin intermediul releelor de telefonie mobilă. Acestea pot fi folosite pentru localizarea unui mobil cu ajutorul triangulației, adică măsurarea distanței la care se află un telefon mobil, la un moment dat, față de trei astfel de relee.

Dar procedeul are neajunsurile lui. Faptul că înainte de explozie, Seba și Golumbeanu se aflau pe anumite străzi, la anumite ore, nu dovedește și ce anume făceau acolo. Mai mult, în momentul exploziei, prezența acestora nu este evidențiată nici măcar în preajma locului unde s-a produs atentatul.

• „Se mai afirmă de Parchet că la data de 28.05.2021, în intervalul 23:49-23:51, cei doi inculpaţi sunt localizați în raza de acoperire a releului GSM care deservește domiciliul victimei Crișan Ioan și, implicit, parcarea unde se afla autoturismul acestuia, în care a fost plasat dispozitivul exploziv.
• Chiar dacă s-ar admite că cei doi inculpaţi s-ar fi aflat în intervalul 23:49-23:51 în apropiere de parcarea unde se afla autoturismul victimei, în care a fost plasat dispozitivul exploziv, acesta constituie un simplu indiciu, care trebuie coroborat cu elemente factuale concrete, mai ales în condiţiile în care zona parcării de reședință a victimei nu intra în raza de acțiune a unei camere de supraveghere video.
• Mai mult decât atât, Parchetul susţine că dispozitivul exploziv a fost detonat de la distanţă de inculpaţi după ce victima a plecat de acasă cu maşina. (…) Nu există însă niciun element la dosar care să ateste la ora menţionată prezenţa inculpaţilor Bulbuc Sebastian Ilie și Horodincă Adrian Bogdan în zonă, măcar în raza de acoperire a celulei GSM ce deserveşte şi zona parcării magazinului Profi din cartierul Vlaicu, Arad, deşi se afirmă că dispozitivul a fost detonat de inculpaţi.
• Suspectul Lindt Florin Alexandru a arătat că atunci când s-a realizat testarea pe câmp au fost la distanţă de câţiva metri de dispozitiv şi că de la momentul acţionării telefonului până la momentul exploziei au trecut câteva secunde. Ca atare, dacă inculpaţii au detonat acest dispozitiv, cum afirmă Parchetul, ar fi trebuit să se afle la o distanţă care să le permită detonarea dispozitivului şi care, cu siguranţă, nu putea fi mai mare decât cea din raza de acoperire a celulei GSM aferente zonei menţionate.
• În egală măsură, însă, nu există nicio probă la dosar care să-i plaseze pe inculpaţi în jurul orei 06:59 (sau apropiat de acest moment) măcar în proximitatea zonei unde a avut loc explozia prin detonarea de la distanţă a dispozitivului.
• Nu s-a stabilit unde se aflau inculpaţii la momentul exploziei şi nu sunt oferite explicaţii (posibile) nici cu privire la modalitatea în care vreunul dintre aceştia ar fi putut plasa dispozitivul în interiorul autoturismului, atâta timp cât niciunul dintre cei doi inculpaţi nu făcea parte din anturajul victimei, iar Parchetul nu a afirmat/susţinut că inculpata Bîlcea (pe care o acuză de participaţie în forma instigării) ar fi avut vreo cheie a autoturismului folosit de victimă, cu atât mai mult cu cât teza avansată de Parchet se bazează pe o relaţie conflictuală, iar nu apropiată, dintre inculpată şi victimă”, se arată în documentul citat.

Legăturile dintre Laura Bîlcea și presupușii asasini n-au fost dovedite

O importantă carență în materialul probator a fost apreciată de magistrat ca fiind lipsa unei legături dintre fiica omului de afaceri și cei despre care se susține că au comis asasinatul.

• „Cu privire la faptul că inculpații Bulbuc Sebastian Ilie şi Horodincă Adrian Bogdan ar fi fost instigați la comiterea faptei de către inculpata Bîlcea Laura-Oana din interes material, ca element al mobilului comiterii crimei, judecătorul de drepturi şi libertăţi din cadrul Curţii constată că nici această împrejurare nu este probată în cauză.
• Împrejurarea care prezintă relevanţă deosebită este aceea vizând existenţa unei plăţi sau transmiterea unor avantaje financiare care să fi avut loc între inculpata Bîlcea Laura-Oana şi inculpatul Bulbuc Sebastian Ilie sau inculpatul Horodincă Adrian Bogdan, ca argument pentru existenţa unei instigări la comiterea infracţiunii de omor calificat.
• Judecătorul de drepturi şi libertăţi constată că nu s-a dovedit de către Parchet că inculpata Bîlcea Laura-Oana ar fi efectuat vreo plată (direct sau indirect) către inculpaţi, că s-ar fi întâlnit cu aceştia după momentul crimei şi ar fi purtat discuţii legate de eventuale avantaje financiare, astfel că nu se poate considera ca fiind probat la nivel de suspiciune rezonabilă că standardul de viaţă al celor doi inculpaţi Bulbuc şi Horodincă s-ar fi îmbunătăţit semnificativ în anul 2021 ca urmare a unor plăţi efectuate către aceştia de către inculpata Bîlcea Laura- Oana, direct sau indirect.
• În lipsa probării, din perspectiva unui observator obiectiv, a implicării inculpatei Bîlcea Laura- Oana în omorul comis asupra tatălui său, ipoteza Parchetului vizând comiterea omorului de ceilalţi doi inculpaţi nu poate fi validată la nivel de suspiciune rezonabilă (…), atâta timp cât aceştia nu făceau parte din anturajul victimei, nu aveau acces la explozibili de natură militară şi nu aveau vreun motiv plauzibil pentru a comite activitatea ilicită de care sunt acuzaţi”, arată instanța.

Atentatul de la Arad, pus la cale mai degrabă de niște „profesioniști”

Astfel, judecătorul de drepturi și libertăți a concluzionat că nu există probe din care să rezulte indicii temeinice că Laura Bîlcea a comandat asasinarea tatălui său cu ajutorul lui Boby Frizerul, Seba și Golumbeanu, așa cum cere legea pentru a fi emise pe numele lor mandate de arestare preventivă.

• „În plus, din modalitatea în care este prezentată situaţia în referatul Parchetului rezultă că, de fapt, activitatea de plasare a încărcăturii explozive în dispozitivul exploziv improvizat, controlabil prin intermediul telefonului mobil, respectiv de detonare a explozibilului constituie elemente ce creionează, mai degrabă, modalitatea de acţiune a unor profesionişti.
• (Instanța folosește acest termen – n.r.) în sensul de indivizi cu un anume tip de pregătire tehnică, persoane care să fi avut acces la explozibili de natură militară, care să cunoască exact raza de acţiune a dispozitivului exploziv improvizat (…), care să fi avut abilităţi tehnice (…), dar şi cele necesare pentru a pătrunde în interiorul autoturismului în vederea plasării dispozitivului.
• Raportat la abilităţile, pregătirea şi mediul din care fac parte inculpaţii Bulbuc Sebastian Ilie şi Horodincă Adrian Bogdan, varianta prezentată de Parchet nu pare la acest moment plauzibilă, în lipsa unor elemente factuale care să fundamenteze cel puţin parţial explicaţiile necesare pentru a conferi ipotezei creionate de Parchet un caracter credibil”, conchide judecătorul de drepturi și libertăți.

Hotărârea prin care Curtea de Apel București a respins, pe data de 24 octombrie 2024, propunerea de arestare preventivă a Laurei Bîlcea, a lui Ilie Sebastian Bulbuc și a lui Adrian Bogdan Horodincă a fost atacată de procurori pe rolul Înaltei Curți, iar contestația se va judeca pe data de 7 noiembrie.

Urmărește-ne pe Google News

Ați sesizat o eroare într-un articol din Libertatea? Ne puteți scrie pe adresa de email eroare@libertatea.ro