Dosarul Colectiv: Nicio șansă ca autoritățile să mai fie trase la răspundere penală pentru intervenția haotică din 30 octombrie 2015 sau pentru decesele din spitale

Plângere penală în legătură cu intervenția pompierilor și a salvatorilor

Pe data de 8 noiembrie 2016, mai mulți părinți ai tinerilor care au murit, precum și supraviețuitori ai tragediei din Colectiv au depus la Parchetul General o plângere penală în legătură cu intervenția pompierilor și a salvatorilor din noaptea de 30 octombrie 2015.

• Reamintim că incendiul a avut loc în jurul orei 22.30, în timpul unui concert rock care avea loc în clubul bucureștean, la care participau peste 400 de persoane.
• O scânteie de la artificiile plasate lângă scenă a aprins buretele sonoabsorbant de pe un stâlp, iar apoi flacăra a cuprins în câteva secunde întregul tavan.
• Picături incandescente au început să curgă pe spectatori, iar toți s-au îndreptat spre singura ieșire, unde era amplasat un container, ale cărui uși erau blocate.
• Când ușile s-au deschis, afluxul brusc de aer proaspăt de afară a alimentat incendiul din interior, iar în containerul în care era blocată mulțimea de oameni, temperatura a ajuns la 1.000 de grade Celsius.
• La secunda 105 de la începerea incendiului, la un metru distanță de sol ardea tot, supraviețuind doar cei care s-au culcat la pământ. În total, incendiul din Colectiv a durat 153 de secunde.

Recomandări

Muncitori români întorși în țară după 15 ani, ca să construiască autostrăzi: „Ne plătește mai bine ca-n Italia”

65 de morți a fost bilanțul tragediei din Colectiv, 27 de tineri murind pe loc, iar ceilalți în zilele ulterioare, din cauze ce țin de infecțiile nosocomiale sau de decizia tardivă a autorităților de a-i transfera la spitale din stăinătate. În urma incendiului, alte sute de persoane au suferit răni grave.

Filmul secret al intervenției haotice din clubul Colectiv

Despre modul cum au intervenit salvatorii la fața locului, publicul a aflat abia 4 ani mai târziu, când Libertatea a publicat o înregistrare de 20 de minute, ținută la secret de Inspectoratul pentru Situații de Urgență.

Pe scurt, din imagini rezultă că prima ambulanță a ajuns la 22.43, adică la 11 minute după primul apel la 112, apoi operațiunea de salvare devine haotică: pompierii aleargă de colo-colo, răniții sunt cărați pe brațe de civili ori primesc primul ajutor întinși pe asfalt.

Recomandări

Părinții celor doi tineri uciși de Vlad Pascu în accident și-au pierdut răbdarea. Tatăl Robertei Dragomir: „Dreptatea nu-i aici!”

Pentru că tărgile sunt insuficiente, pompierii și jandarmii au cărat răniții către ambulanțe cu europaleți, uneori ajutați de supraviețuitori.

Locul strâmt de pe strada Tăbăcarilor nr. 7 și numărul mare al victimelor au făcut ca operațiunea de salvare să fie îngreunată: ambulanțele erau blocate de autospecialele pompierilor, iar echipajele care intrau nu mai puteau pleca.

Plângerea legată de intervenție a fost clasată, iar faptele s-au prescris

Dosarul penal deschis în urma intervenției din clubul Colectiv a fost clasată de procurorii Parchetului General în august 2024, iar faptele pe care familiile celor decedați și supraviețuitorii le reclamau s-au prescris luna aceasta.

Pe data de 8 noiembrie 2016, rudele victimelor decedate și supraviețuitorii din Colectiv au depus plângere penală împotriva lui Nicolae Bănicioiu (fost ministru al Sănătății), a lui Raed Arafat (șef al Departamentului pentru Situații de Urgență), a inspectorului-șef al ISU, precum și „împotriva oricăror persoane a căror vinovăție va rezulta din cercetările care se vor efectua”, de exemplu, managerii de spitale care au refuzat transferul răniților în străinătate.

Doar că vreme de 8 ani nu s-au efectuat cercetări, iar dosarul a fost clasat în vara acestui an, pe motiv că „faptele nu sunt prevăzute de legea penală”.

„Cu privire la lipsa deciziei imediate de transfer în străinătate a victimelor incendiului din clubul Colectiv ce au decedat în zilele ulterioare, relativ la care s-a formulat sesizare sub aspectul infracțiunilor de abuz în serviciu și neglijență în serviciu, nu se poate reține comiterea uneia din formele de ilicit penal menționate, întrucât nu exista un text de lege care să fi obligat autoritățile la emiterea imediată a unei astfel de dispoziții”, potrivit ordonanței de clasare, citată de Hotnews.ro.

Deciziile CCR au „îngropat” plângerea victimelor din Colectiv

Procurorii au invocat în decizia de clasare hotărârile Curții Constituționale care au dus la redefinirea infracțiunii de abuz în serviciu, mai exact că nu au fost constatate „încălcări ale legislației primare”.

În noiembrie 2016, plângerea a fost formulată sub aspectul săvârșirii infracțiunilor de „ucidere din culpă sau, după caz, a infracțiunilor de abuz în serviciu sau neglijență în serviciu”.

Chiar și așa, în urma altor decizii ale CCR, din 2018 și din 2022, termenul de prescripție pentru oricare aceste infracțiuni a fost atins în noiembrie 2024, mai exact pe data de 8.

După ce judecătorii de la CCR au declarat ca neconstituționale prevederile art. 155 Cod penal, care dădeau posibilitatea ca termenul de prescripție să fie prelungit de la ultimul act de procedură efectuat în cauză, în vigoare a rămas art. 154.

Acest articol spune că faptele care se pedepsesc cu închisoare între 5 și 10 ani se prescriu la 8 ani de la data săvârșirii ori de la data ultimului act, a ultimei acțiuni sau inacțiuni.

Bănicioiu și Arafat, capi de listă pentru cei considerați responsabili

Iată ce au notat în plângere familiile tinerilor care au decedat în urma incendiului din clubul Colectiv:

• „O altă chestiune pe care o supunem atenției organului de urmărire penală este și aceea potrivit căreia statul român nu a activat mecanismul de protecție civilă a Uniunii Europene, deși acesta era aplicabil, deoarece decidenții de la acel moment (Nicolae Bănicioiu, având calitatea de ministru al Sănătății și Raed Arafat, având calitatea de șef al DSU) au considerat că nu ar fi nevoie de resurse suplimentare, deși în zilele următoare, toate locurile disponibile din cadrul unităților de primiri-urgențe din București erau ocupate.
• Astfel, date fiind aspectele anterior menționate, aspecte ce relevă o exercitare neconformă a obligațiilor de serviciu de către «actorii» implicaț în operațiunea de salvare – inclusiv a persoanelor care nu și-au îndeplinit obligația de a efectua triajul prespitalicesc (…) – apreciem că aceștia se fac vinovați de săvârșirea infracțiunii de neglijență în serviciu”, se arată în plângerea înregistrată la Parchet pe 8 noiembrie 2016.

În octombrie 2019, Raed Arafat, Nicolae Bănicioiu și medicul Cătălin Cîrstoiu (fost manager al Spitalului Universitar de Urgență București) au fost citați la Parchetul General, pentru a da detalii în legătură cu operațiunea de salvare, precum și cu modalitatea de tratare ulterioară a răniților. Apoi s-a așternut tăcerea.

Eugen Iancu: „Nu am primit de la Parchet nicio înștiințare oficială”

Libertatea a stat de vorbă cu Eugen Iancu, tatăl unui tânăr care a murit în spital la trei săptămâni de la incendiul din Colectiv. Fiul lui, Alexandru Mihai Iancu, se infectase în spital cu cinci bacterii nosocomiale.

• „După atâta timp încă mă întreb. Ce a contat mai mult: gândul la bani sau orgoliile medicilor noștri? În amintesc că managerul de la SUUB care a vrut să candideze la Primărie (n.r. – dr. Cătălin Cîrstoiu) a spus nonșalant: «Păi ce vreți, să fiu eu singurul care să îmi asum, să-mi pun în cap tot sistemul de sănătate?» Le-a fost frică să își asume, să semneze decizia de a trimite (răniții în străinătate – n.r.). De altfel, Bănicioiu are dreptate: domne, eu eram dentist, nu aveam eu posibilitatea să transfer. Dar managerii de spital… Parcursul legal deciziei trebuia să pornească de la medicul curant. Medicul curant trebuia să solicite – și au fost astfel de medici, eu știu doi.
• Eu nu voiam pe nimeni în arest. Soluția – că mă întrebați de CEDO – da, s-a clasat penalul, putem merge în civil. Adică să ce? Să cer bani pentru moartea copilului? Nu, eu vreau să văd statul român, să-i văd pe medici, să-l văd pe Lascăr (n.r. – dr. Ioan Lascăr – pe toți profesorii și academicienii din spitale ieșind public, cerându-și scuze. Să-l văd pe Arafat, să spună: Da, atunci am greșit, nu se mai repetă! Facem tot ce se poate ca să schimbăm ceva. (…)
• Despre ce Dumnezeu vorbim? Ai noștri nu-și asumă nimic! Nu mai spun că, într-o țară în care cică avem dreptul la justiție, ei ne-au interzis justiția. Procurorii au ținut dosarul la sertar până când l-au clasat. Eu, de exemplu, aștept și în ziua de astăzi un document de la Parchet în care să mi se spună: da, Iancu Mihai Alexandru a murit în spital, din cauze naturale și nu e vinovat nimeni de nimic, ca să știu cum acționez mai departe”, a declarat pentru Libertatea Eugen Iancu, care și-a pierdut fiul în tragedia din clubul Colectiv.

Întrebat de Libertatea dacă a primit de la Parchetul General ordonanța de clasare, Eugen Iancu a răspuns: „Nu am primit nicio înștiințare oficială. Nici eu și nici ceilalți semnatari nu am cunoștință să fi primit un astfel de document în urma plângerii penale pe care am depus-o în 2016”.

La 9 ani de la tragedia din clubul Colectiv, soldată cu 65 de morți și sute de răniți, procesul penal a avut următoarele rezultate:

• Cristian Popescu Piedone a fost achitat pe calea unui recurs în casație la Înalta Curte, după ce fusese condamnat la 4 ani de pușcărie la Curtea de Apel. A executat doar un an de închisoare pentru abuz în serviciu.
• Costin Mincu a scăpat de 2 ani din pedeapsa de 8 ani la care a fost condamnat pentru ucidere din culpă.
• Antonina Radu – unul dintre pompierii care nu și-au făcut treaba în legătură cu verificarea autorizației la incendiu a clubului Colectiv – a fost prinsă în Republica Moldova, dar așteaptă extrădarea. Ea trebuie să execute 8 ani și 8 luni de pușcărie în România.

Pedepse înjumătățite la finalul dosarului Colectiv

Magistrații Curții de Apel București au pronunțat pe 12 mai 2022 sentințele definitive în dosarul Colectiv:

• Alin Anastasescu (patron Colectiv) – 11 ani şi 8 luni (pe fond: 11 ani şi 8 luni închisoare)
• Paul Gancea (patron Colectiv) – 6 ani şi 4 luni (pe fond: 11 ani şi 8 luni închisoare)
• Costin Mincu (patron Colectiv) – 8 ani (pe fond: 11 ani şi 8 luni închisoare)
• Daniela Niţă (directoarea firmei de artificii, decedată) – încetarea procesului penal prin deces (pe fond: 12 ani şi 8 luni de închisoare)
• Cristian Niţă (director firmă artificii) – 2 ani şi 6 luni cu suspendare (pe fond: 3 ani şi 6 luni de închisoare)
• Viorel Zaharia (pirotehnist) – 6 ani şi 10 luni (pe fond: 9 ani şi 8 luni)
• Marian Moise (pirotehnist) – 6 ani şi 10 luni (pe fond: 9 ani şi 8 luni)
• Antonina Radu (pompier) – 8 ani şi 8 luni (pe fond: 9 ani şi două luni)
• George Petrică Matei (pompier) – 8 ani şi 8 luni (pe fond: 9 ani şi două luni)
• Cristian Popescu Piedone (fost primar al PS4) – 4 ani (pe fond: 8 ani şi 6 luni)
• Aurelia Iofciu (fostă angajată a PS4) – achitată (pe fond: 8 ani de închisoare)
• Larisa Luminița Ganea (fostă angajată a PS4) – achitată (pe fond: 7 ani)

Urmărește-ne pe Google News

Ați sesizat o eroare într-un articol din Libertatea? Ne puteți scrie pe adresa de email eroare@libertatea.ro