Dosarul de kompromat al Emiliei Șercan va fi redeschis, a decis Curtea de Apel București

„După aproape un an de aşteptare, Curtea de Apel Bucureşti mi-a admis azi plângerea prin care dosarul de kompromat a fost închis într-un mod ticălos de Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Bucureşti, cu girul conducerii Parchetului General. Un judecător ca confirmat azi, într-o manieră indubitabilă, că toate lucrurile pe care le-am reclamat au fost îndreptăţite”, a scris, joi, pe Facebook, jurnalista Emilia Şercan.

Aceasta a reluat lucrurile pe care le-a reclamat: „Violarea repetată a vieţii mele private – adică publicarea fotografiilor mele personale în mod repetat de infractorul Cristian Rizea şi site-urile Realitatea Plus. Divulgarea de informaţii care nu sunt destinate publicităţii – adică scurgerea din poliţie a unei capturi de ecran pe care am depus-o ca probă şi publicarea ei (alături de cinci fotografii personale) pe site-ul infractorul Rizea. Antedatarea unui articol pe site-ul patrianoastra[.]com, astfel încât să fie dată senzaţia că acea captură de ecran şi fotografiile mele personale au fost publicate pe site-ul conservă patrianoastra[.]com înainte de publicarea lor de către infractorul Rizea”.

Emilia Şercan a reamintit că timp de un an şi jumătate a denunţat public faptul că „procurorul Nicoleta Rotaru de la Parchetul Curţii de Apel Bucureşti a încercat să îngroape acest dosar călcând în picioare Codul penal şi orice înţelegere a noţiunilor de «adevăr» şi «dreptate»”.

Recomandări

Ce nu s-a văzut la TV la Consiliul PNL. Liberalii încep cu stângul campania prezidențială: demoralizați, dezorganizați, dar puși pe glume

„După clasarea dosarului, în noiembrie şi decembrie anul trecut, am protestat timp de 16 zile în faţa Parchetului General şi a Parchetului Curţii de Apel pentru a atrage atenţia conducerii procurimii din România despre abuzul de drept făcut de procurorul Nicoleta Rotaru. Protestul nu a avut niciun efect, pentru că soluţia clasării a fost menţinută de şeful direct al acesteia. Ei bine, azi, după aproape un an de la clasarea dosarului, un judecător de la Curtea de Apel Bucureşti a constatat că cele reclamate de mine nu au fost anchetate corespunzător şi a decis redeschiderea dosarului pentru faptele descrise mai sus”, a mai transmis Emilia Şercan.

Ea transmite că aceasta este cea de-a doua decizie care confirmă că lucrurile le care le-a reclamat au fost întemeiate, după ce, în aprilie, un alt judecător de la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a redeschis un alt dosar, care are legătură cu acesta.

Jurnalista a publicat câteva pasaje din motivarea pe care a primit-o joi. „«Judecătorul de cameră preliminară apreciază că această campanie a cărei victimă este petenta nu este străină de contextul – de notorietate – al investigaţiilor realizate în decursul timpului de aceasta, în principal al devoalării caracterului plagiator al tezelor de doctorat ale unor persoane cu funcţii importante în stat, inclusiv în Poliţia Română»”.

Recomandări

„Violentul” și „Vizitatorul”, cazurile care au pus pe jar Securitatea din Timiș în ultimii ani ai comunismului

„Astfel, şi Judecătorul Curţii de Apel consideră, concordant cu Judecătorul Î.C.C.J. că activitatea de defăimare a acesteia precum şi presupusa activitate infracţională de muşamalizare a scurgerii capturii de ecran din poliţie prezintă o gravitate deosebită pentru statul de drept şi este necesar să fie cercetate complet, astfel încât, pe bază de probe să se asigure aflarea adevărului cu privire la faptele şi împrejurările cauzei, precum şi cu privire la autorii acestora”.

Infracţiunile împotriva lui Şercan au început imediat după ce aceasta a dezvăluit, pe 18 ianuarie 2022, că Nicolae Ciucă, preşedintele Senatului României, pe atunci prim-ministru, şi-a plagiat teza de doctorat. Ziua următoare, Şercan a primit un mesaj care o ameninţa cu răzbunarea pentru aceste dezvăluiri, mesaj pe care l-a reclamat la Poliţie.

O lună mai târziu, Şercan a descoperit, într-un mesaj distribuit pe Facebook, că cinci fotografii private cu ea au fost publicate pe 31 de site-uri pentru adulţi.

Ziua următoare, pe 17 februarie 2022, Şercan a depus o plângere pentru furt (de fotografii) şi violarea vieţii private (publicarea fotografiilor) şi a pus la dispoziţia Poliţiei Române, ca probă, o captură de ecran a mesajului de pe Facebook.

Recomandări

Asistenții maternali, condiție nouă pentru a putea activa. Dramele pe care le poate naște modificarea: „Ne gândim la interesul superior al copilului”

La 40 de minute după ce a părăsit secţia de poliţie, un site din Republica Moldova a publicat un articol defăimător la adresa lui Şercan, însoţit de cele cinci fotografii furate şi de captura de ecran a mesajului de pe Facebook furnizat Poliţiei. Potrivit lui Şercan, doar Poliţia a primit captura de ecran şi, prin urmare, site-ul din Republica Moldova nu ar fi putut să o obţină decât prin intermediul unei scurgeri de informaţii din partea Poliţiei.

Articolul denigrator a fost postat, ulterior, pe alte 78 de site-uri româneşti.

Urmărește-ne pe Google News

Ați sesizat o eroare într-un articol din Libertatea? Ne puteți scrie pe adresa de email eroare@libertatea.ro