Remus Truică a scăpat „ieftin”, după ce a executat 4 ani din pedeapsa de 7 ani de pușcărie la care a fost condamnat în dosarul „Ferma Băneasa”, o „afacere” de peste 145 de milioane de euro în care au fost implicați prințul Paul al României, dar și oamenii de afaceri israelieni Tal Silberstein şi Benyamin Steinmetz.

145 de milioane de euro lipsă, vinovații sunt liberi

Mai exact, acuzaţiile vizau infracţiuni comise în perioada 2006-2013 în diferite forme de participare, în interesul obţinerii unor bunuri de o valoare deosebită, printre care Pădurea Snagov şi Ferma Regală Băneasa, revendicate fără drept de „prinţul Paul”.

Milionarul a fost liberat condiționat încă de la primul termen de judecată, pe 3 iunie 2024, deși ar mai fi avut de stat la închisoare până în vara anului 2027.

La patru ani de la soluționarea dosarului „Ferma Băneasa”, principalii vinovați pentru „țeapa” de 145 de milioane de euro sunt liberi:

  • Remus Truică a executat 2/3 din pedeapsă, apoi a fost liberat
  • Paul al României – 3 ani și 4 luni cu executare (fugit din țară)
  • Tal Silberstein – 5 ani cu executare (fugit din țară)
  • Benyamin Steinmetz – 5 ani cu executare (fugit din țară)
  • Nela Ignatenko – 5 ani (fugită din țară)
  • Robert Roşu (avocat) – 5 ani (eliberat în urma anulării pedepsei)

Motivarea: „Are aptitudinea de a-și asigura în mod cinstit existența”

Libertatea a consultat motivarea Judecătoriei Sectorului 1 (JS1) din data de 3 iulie 2024, pentru a vedea cum i-a convins Remus Truică pe magistrați să-l elibereze încă de la prima înfățișare în fața instanței:

  • „Prima condiţie cerută de dispoziţia din art. 59 alin.1 C. pen. din 1969 priveşte raportul dintre durata pedepsei ce se execută şi timpul executat în stare de deţinere, în sensul că pentru a se obţine liberarea condiţionată, condamnatul să fi executat o parte din pedeapsă.
  • Instanţa constată, din actele existente la dosar, că petentul a executat două treimi din durata pedepsei de 7 ani de închisoare la care a fost condamnat, aşa cum este prevăzut de lege. Petentul a executat (…) un număr total de 1.707 zile, dintre care 1.282 de zile efectiv executate, la care se adaugă 196 de zile arest preventiv/arest la domiciliu, 229 de zile considerate ca executate urmare a muncii prestate.
  • A doua condiţie cerută pentru acordarea liberării condiţionate priveşte felul de a se comporta al condamnatului în îndeplinirea obligaţiei de a presta o muncă utilă (art. 59, alin.1 C.pen. anterior). Această comportare îşi află exprimarea în stăruinţa în munca şi disciplina manifestate de condamnat în timpul executării pedepsei. Faptul că cel condamnat este stăruitor în muncă şi disciplinat dovedeşte că el are aptitudinea de a-şi asigura existenţa în mod cinstit, prin muncă.
  • Instanţa reţine că petentul condamnat a muncit având considerate ca executate 229 de zile executând pedeapsa în regim deschis. Instanța reține că persoana condamnată a manifestat interes pentru participarea la activități lucrative, fiind selecţionat să muncească atât în interiorul locului de deținere, cât și în exterior, pentru beneficiari externi, pe o perioada de 41 de luni. În prezent, desfășoară activităţi lucrative în exteriorul penitenciarului la «Scandia arhiva», remunerat și fără supraveghere.
  • A treia condiţie, dovezile temeinice de îndreptare, prevăzută de dispoziţia din alin. 1 al art. 59 C.pen. din 1969, pentru acordarea liberării condiţionate priveşte, de asemenea, comportarea condamnatului în timpul executării pedepsei închisorii, dar sub aspectul redresării lui morale. (…)
  • Astfel, cu privire la infracţiunea comisă şi urmările acesteia, instanţa constată că (Truică Remus – n.r.), aflat la prima analiză a situaţiei sale juridice în cadrul Comisiei pentru liberare condiţionată a penitenciarului, a fost condamnat pentru săvârşirea unor infracţiuni de corupţie, gravitatea acestora reflectându-se în cuantumul pedepsei aplicate, contrar susţinerilor reprezentantului Ministerului Public.
  • Cu referire la comportamentul condamnatului pe întreaga durată a executării pedepsei, instanţa constată că a avut constant o conduită adecvată, a manifestat interes pentru participarea la activităţi de reintegrare şi la activităţi lucrative.
  • Potrivit caracterizării atașate la dosar se reține că, urmare a modului de îndeplinire a sarcinilor primite la punctele de lucru, dar și în cadrul activităţilor de reintegrare socială, a fost recompensat de 21 de ori, astfel: de 8 ori cu suplimentarea dreptului la pachet și sau vizită, o dată atât cu suplimentarea numărului convorbirilor telefonice și de 12 ori cu permisiunea ieșirii din penitenciar (progresiv de la 24 de ore la 8 zile).
  • A participat în mod activ la programele educaționale, la programele sociale şi la programele psihologice, la care a fost inclus în baza recomandărilor din planul individualizat.
  • Dacă legea penală mai favorabilă este reprezentată de Codul Penal din 1969, care nu prevede obligativitatea achitării obligaţiilor civile stabilite prin hotărârea de condamnare, instanţa reţine plata în integralitate a prejudiciului cauzat prin infracţiunile la care a fost condamnat, dar şi a cheltuielilor de judecată.
  • Având în vedere argumentele expuse în cele ce preced (…) instanţa constată că petentul condamnat (Truică Remus – n.r.) s-a adaptat la mediul penitenciar, înţelegând să se conformeze regulilor şi rigorilor detenției, dând dovezi de îndreptare, iar cu privire la reintegrarea socială, instanţa are certitudinea, văzând susţinerea de care s-a bucurat din partea familiei pe toată perioada detenției şi participarea intensă a acestuia la programele educaţionale, sociale şi psihologice, că acest lucru nu va reprezenta pentru condamnat nicio problemă pentru viitor.
  • Față de considerentele expuse, instanţa apreciază că scopul pedepsei aplicate condamnatului poate fi atins şi fără executarea restului de pedeapsă prin privare de libertate şi, în consecinţă, va admite propunerea de liberare condiţionată formulată de Comisia privind acordarea liberării condiţionate din cadrul Penitenciarului București-Jilava privind pe condamnatul (Truică Remus – n.r.) din executarea pedepsei de 7 ani de închisoare”, se arată în Hotărârea nr. 1816/2024 a Judecătoriei Sectorului 1.

În fapt, prin decizia de condamnare, Remus Truică a fost obligat să plătească în solidar cu alți inculpați doar suma de 17.829 de euro cu titlul de despăgubiri către Romsilva.

Partea consistentă a prejudiciului, în cuantum de 1.019.285 de euro, a căzut în sarcina „prințului” Paul al României și a Nelei Ignatenko, alături de Apostol Mușat (decedat) și de alți cinci inculpați.

„Dispune restabilirea situației anterioare săvârșirii infracțiunilor, în sensul reintegrării terenului în suprafață de 170.924,975 mp (…) în proprietatea publică a statului, urmând ca partea civilă, în calitate de reprezentant al statului român, să întreprindă toate demersurile necesare în acest sens”, arăta Înalta Curte în decizia definitivă de condamnare.

Condamnările modeste ale Înaltei Curți în dosarul „Ferma Băneasa”

Pe data de 17 decembrie 2020, milionarul Remus Truică s-a ales cu o pedeapsă de 7 ani cu executare, Paul al României cu 3 ani şi 4 luni cu executare, iar oamenii de afaceri israelieni Tal Silberstein şi Benyamin Steinmetz au fost condamnaţi şi ei la câte 5 ani de închisoare cu executare.

Între cei condamnaţi se află şi avocatul Robert Roşu, care a primit o pedeapsă în apel de 5 ani de închisoare, apoi a fost achitat într-o cale extraordinară de atac, pe data de 5 ianuarie 2022.

Paul Philippe al României a cumpărat influenţa pe care Truică o avea asupra diferiţilor funcţionari de la instituţiile publice care deţineau cele două proprietăţi, au reținut procurorii DNA.

Pe de altă parte, Truică a prezentat „afacerea” unor persoane potente din punct de vedere financiar, cu care s-a asociat, pentru a se implica în demersurile infracţionale, singura cale în obţinerea bunurilor imobile pe care Paul Philippe al României le revendica în mod nelegal.

La acest grup au aderat şi alte persoane, printre care şi jurnalistul Dan Andronic.

  • „Inculpatul al României Paul Philippe i-a promis inculpatului Truică Remus şi asociaţilor acestuia din grupul infracţional o cotă-parte importantă, între 50% şi 80%, din valoarea bunurilor pe care le revendică în România, iar ulterior le-a transferat acestora bunurile pe măsura obţinerii lor, prin contracte fictive de vânzare-cumpărare cu Reciplia SRL.
  • Aceasta, pentru ca ei să intervină pe lângă funcţionari publici implicaţi în procedurile de retrocedare, prin influenţa avută în mod direct (…) şi indirect, prin intermediul relaţiilor pe care le au în lumea politică, în justiţie, la cel mai înalt nivel şi presă (relaţii de prietenie/ afaceri cu membri ai guvernului, parlamentari, funcţionari, autorităţi publice, cu persoane cu influenţă în presă, relaţii la ÎCCJ, contractarea serviciilor unei firme de avocatură de top), astfel încât aceştia, în mod nelegal, să determine obţinerea pe nedrept a bunurilor revendicate de al României Paul Philippe”, preciza DNA.

Cum au reușit Truică și oamenii lui să dea un tun de 145 de milioane de euro

Prinţul Paul, Remus Truică şi ceilalţi membri a grupului au ascuns ulterior natura ilicită a înţelegerii, prin încheierea, la data de 1 noiembrie 2006, a unui contract de cesiune cu privire la bunurile aflate în proceduri administrative sau judiciare de restituire a proprietăţii. Contractul a fost încheiat între prinţul Paul şi SC Reciplia SRL, reprezentată de Remus Truică.

„În concret, acest contract redactat de Roşu Robert prevede că al României Paul Philippe, în calitate de cedent, transmite/cesionează fără nicio rezervă, cu titlu oneros, toate drepturile sale prezente şi viitoare asupra unor bunuri imobile, enumerate şi identificate în contract (între care şi Ferma Băneasa cu un teren în suprafaţă de 28,63 ha, şi Pădurea Snagov cu teren forestier de circa 30 ha). Reciplia SRL se obliga să plătească în anumite condiţii o sumă de bani şi să asigure sprijin şi asistenţă în legătură cu bunurile aflate în proceduri administrative sau judiciare de restituire”, mai susţin procurorii.

  • Ulterior, ca urmare a contractului de cesiune, prinţul Paul a semnat alte înscrisuri şi contracte, prin care s-a urmărit ascunderea provenienţei ilicite a unor bunuri ce urmau să fie retrocedate.
  • Este vorba, printre altele, de actul adiţional încheiat pe 20 martie 2007, ce viza 12 bunuri imobile, între care şi Palatul Peleş, cel din 4 aprilie 2007 ce viza bunurile imobile care compun domeniul regal Balcic, cel din 4 octombrie 2007 ce viza 11 bunuri imobile, terenuri agricole, forestiere, precum şi clădiri în Sinaia şi Bucureşti.
  • După dobândirea bunurilor Pădurea Snagov şi Ferma Băneasa, acestea au fost transferate de prinţul Paul, prin contracte de vânzare-cumpărare, către Reciplia SRL, la preţuri mult subevaluate, disimulându-se natura ilicită a provenienţei, iar societatea respectivă a vândut mai departe altor persoane, fără a încasa vreo sumă de bani.

Potrivit procurorilor, prin activitatea infracţională desfăşurată s-a reuşit retrocedarea abuzivă a Pădurii Snagov (cauzându-se un prejudiciu în dauna statului român de 9.523.769 de euro), precum şi a Fermei regale Băneasa (cu un prejudiciu în dauna statului român de 135.874.800 de euro).

Ambele sume, totalizând 145.398.569 de euro, reprezintă şi un folos necuvenit pentru prinţul Paul, Remus Truică şi asociaţii acestuia în grupul infracţional.

 
 

Urmărește-ne pe Google News