ComenteazăÎn luna mai, DNA l-a trimis în judecată pe Liviu Dragnea, fost preşedinte al Camerei Deputaţilor şi preşedinte al PSD, pentru trafic de influenţă (două fapte) şi folosire a influenţei sau autorităţii de către o persoană care deţine o funcţie de conducere într-un partid, în scopul obţinerii pentru sine sau pentru altul de foloase necuvenite, dosarul fiind înregistrat la Tribunalul Bucureşti.
Cinci magistraţi de la această instanţă au refuzat pe rând să soluţioneze dosarul lui Dragnea, după ce au făcut cereri de abţinere.
În replică, avocaţii lui Dragnea au deschis un alt proces la Curtea de Apel Bucureşti, în care au solicitat ca dosarul să fie mutat de la Tribunalul Bucureşti, pe motiv că judecătorii de la această instanţă nu ar fi imparţiali, deoarece au semnat un memoriu faţă de modificarea legilor justiţiei pe vremea guvernării PSD.
De altfel, avocata Flavia Teodosiu a susţinut, într-o declarație pentru Libertatea, că un număr foarte mare de magistraţi de la Tribunalul Bucureşti au semnat un memoriu împotriva susţinerilor lui Dragnea pe tema legilor justiţiei, existând o suspiciune privind lipsa de imparţialitate a judecătorilor de la această instanţă.
Avocaţii lui Dragnea au folosit formula mutării dosarului din Capitală şi atunci când au obţinut eliberarea condiţionată, fiind invocată lipsa de imparţialitate a judecătorilor de la Tribunalul Bucureşti care au semnat memoriul în legătură cu legile justiţiei.
Astfel, în luna aprilie, Tribunalul Giurgiu a dispus eliberarea lui Dragnea mai devreme din Penitenciarul Rahova, unde executa o pedeapsă de 3 ani şi 6 luni închisoare în dosarul angajărilor fictive de la DGASPC Teleorman, după ce două instanţe din Bucureşti refuzaseră acest lucru.
Liviu Dragnea a fost eliberat din Penitenciarul Rahova pe 15 iulie. El a ispășit doi ani și două luni de închisoare, din 27 mai 2019, când fusese condamnat pentru instigare la abuz în serviciu.
Pe 17 mai, Liviu Dragnea a fost trimis în judecată de procurorii DNA într-un nou dosar, în care este acuzat de trafic de influenţă şi de folosire a influenţei sau autorităţii în legătură cu prezenţa sa la ceremonia de inaugurare a preşedintelui Donald Trump de la începutul anului 2017.
Potrivit DNA, Dragnea ar fi primit de la un om de afaceri foloase necuvenite pentru sine şi pentru partid, constând în:
- Asigurarea accesului la evenimentele din cadrul ceremoniei de învestire a preşedintelui SUA, din perioada 17 – 21 ianuarie 2017, desfăşurate la Washington D.C (S.U.A), în baza unui pachet de beneficii în valoare de 250.000 de dolari, acces obţinut prin intermediul unui om politic şi de afaceri american, vicepreşedinte al Comitetului Prezidenţial de Inaugurare.
- Asigurarea, cu ajutorul celorlalţi doi oameni de afaceri, a unor servicii de lobby şi consultanţă politică în valoare de 30.000 de dolari, în favoarea partidului din care făcea parte.
Fostul lider PSD mai are un dosar: este inculpat la DNA și în dosarul Tel Drum, pentru săvârşirea infracţiunilor de constituire a unui grup infracţional organizat, abuz în serviciu și instigare la folosirea sau prezentarea cu rea-credinţă de documente ori declaraţii false, inexacte sau incomplete.
Acuză de politizare instituțiile europene
Tot azi, Curtea Europeană a Drepturilor Omului a respins plângerea făcută de Dragnea prin care fostului președinte PSD i s-a încălcat dreptul la un proces echitabil în dosarul Referendumul.
„Decizia venită astăzi de la CEDO, din păcate, îmi confirmă și ne confirmă că instituțiile din justiție sunt un instrument politic cumplit care calcă în picioare orice. Libertatea, demnitatea, dreptatea. Nu aveam nicio așteptare, recunosc, pentru că am renunțat de mult la naivitatea de a mai crede în instituțiile europene politizate până la ultima fibră și până la ultimul funcționar”, a scris el pe Facebook.