Ieri, după mai bine de trei ani și jumătate, la pronunţarea deciziei în dosarul în care ambii au fost judecaţi pentru luare de mită şi constituirea unui grup infracţional organizat, „Grenadă” a primit o pedeapsă de 7 ani și 8 luni de închisoare.

Procurorii DNA susţin că Oprescu l-a introdus pe „Grenadă” în grupul infracțional ce acorda contracte din bani publici contra mitei, pentru a controla activitatea acestui grup.

Popa Bogdan Cornel: „Cum facem?”
Stanca Cristian: „60 … păi lu şefu cât îi dăm?”
Popa Bogdan Cornel: „Nu ştiu! Zi tu!”
Stanca Cristian a decis: „Dă-i 25 lu şefu!”
(Procesul-verbal de redare a dialogurilor purtate în mediul ambiental în ziua de 31.08.2015)

5 ani şi 4 luni de închisoare pentru Oprescu

„25” înseamnă 25.000 de euro, bani pe Sorin Oprescu i-a primit cu titlu de mită de la Bogdan Popa, conform deciziei din 13 mai a Tribunalului Bucureşti.

Instanţa l-a condamnat pe fostul primar general al Capitalei la 5 ani şi 4 luni de închisoare cu executare.

Judecătoarea a dispus şi confiscarea celor 25.000 de euro, dar şi a sumei de  695.871 de lei, obţinută de fostul primar al Capitalei în perioada 2013 – septembrie 2015.

Mai mult, judecătoarea a decis menţinerea sechestrului asigurător asupra unor bunuri până la concurenţa sumei de 1.264.531 lei, bani consideraţi ca fiind obţinuţi ilicit.

Confiscarea mitei de peste 8 milioane de lei

Bogdan Popa, fost director al Centrului Cultural Palatele Brâncoveneşti de la Porţile Bucureştiului (CCPBPB), şi, ulterior, al Administrației Cimitirelor și Crematoriilor Umane, a iniţiat şi a condus grupul infracţional din Primăria Capitalei.

Bogdan Popa, fost șef al Administrației Cimitirelor, din Primăria Capitalei, denunțătorul lui Sorin Oprescu

În timpul urmăririi penale, el a colaborat cu organele de anchetă şi a devenit denunţător; în seara de 5 septembrie 2015, când i-a dus lui Oprescu mita în vila acestuia din Ciolpani, Popa avea tehnică de interceptare pe el.

„Recunosc, sunt vinovat, regret până în măduva oaselor. Am fost cel mai dobitoc”, a spus Bogdan Popa, la ultimul termen de judecată de la Tribunalul București.

13 ani și 4 luni de închisoare este pedeapsa pe care i-a dat-o judecătoarea Iosefina Pîrvu. Mai mult, Tribunalul Bucureşti a dispus confiscarea de la Popa  a 8.170.995 de lei şi 5.500 de euro – sume primite cu titlu de mită.

Printre contractele din bani publici condiţionate de primirea mitei sunt şi lucrări efectuate în mai multe cimitire din Bucureşti, pentru modernizarea rețelei de apă şi canalizare, reparaţii alei și altele.

Un singur inculpat a primit pedeapsă cu suspendare

Mircea Constantinescu, fost director al Direcției Economice din Primăria Capitalei, primea mită, conform rechizitoriului DNA, pentru a aviza virarea cu rapiditate din bugetul local a sumelor necesare plății anumitor lucrări.

Pe 12 august 2015, Constantinescu a primit cu titlul de mită 4.000 de euro. Banii erau marcaţi.

Instanţa l-a condamnat la 3 ani şi 4 luni de închisoare şi a dispus confiscarea sumei de 4.000 de euro.

Ruxandra Petroi Avasiloae, fost director general la CCPBPB, a primit cu titlu de mită, pe 19 august 2015, un plic cu 25.000 de lei. Şi-a recunoscut fapta şi a achitat prejudiciul încă din timpul urmăririi penale.

Tribunalul Bucureşti a condamnat-o ieri la 2 ani şi 4 luni de închisoare cu suspendare. Printre alte măsuri de supraveghere impuse, inculpatei i s-a interzis părăsirea teritoriului României fără acordul instanţei.

Florin Şupeală, zis “Sfântu”, fost director la CCPBPB, a primit mită într-un un plic identic cu cel oferit lui Pietroi. Şi el şi-a recunoscut fapta în faţa instanţei, dar avea cazier, ȋn 2012 fusese condamnat cu suspendare pentru acelaşi tip de infracţiuni. Acum a fost condamnat la 4 ani de închisoare cu executare.

La ultimul cuvânt, Şupeală a declarat instanţei că a făcut cursuri de psihopedagogie şi că ar vrea să se angajeze ca profesor: „Lucrez de câţiva ani cu copii şi vreau să renunţ la acest domeniu, contabilitate şi financiar, care mi-a adus numai necazuri”.

Închisoare şi pentru cei care „albeau” mita

Conform rechizitoriului DNA, Romeo Albu, Ion Niţă și Claudiu Bengalici erau cei care asigurau traseul mitei de la societatea care primea contracte din bani publici către Bogdan Popa și, implicit, către ceilalți membri ai grupului cărora le era destinată mita.

Traseul banilor era disimulat în plăți contractuale, pentru a le da o aparență  legală.

Romeo Albu, zis „Romică”, l-a ajutat în repetate rânduri pe Bogdan Popa să ascundă, prin intermediul unei societăţi comerciale, adevărata proveniență a unor sume uriaşe de bani.

Tribunalul Bucureşti l-a condamnat ieri pe Albu la 4 ani şi 11 luni de închisoare. Instanţa a dispus şi confiscarea „sumei de 140.000 de lei (5.000 de lei x 28 de luni)”.

Ion Niţă, zis „Ochelaristu”, „găsea persoane la limita școlarizării și cu un nivel de trai foarte redus care, în schimbul unor sume modice, erau de acord ca pe numele lor să fie înființate societăți, controlate în realitate de inculpat direct sau prin persoane din anturajul său”, scrie în rechizitoriul DNA.

Niță a fost condamnat la 4 ani şi 4 luni de închisoare, plus confiscarea sumei de 309.579 de lei (comision de 8%  din sumele retrase).

Claudiu Bengalici, zis „Ben”, „transfera succesiv sumele de bani prin cel puțin două societăți comerciale până la momentul scoaterii lor în numerar, în speranța că li se va pierde urma”, potrivit rechizitoriul.

Și Bengalici a primit 4 ani şi 4 luni de închisoare, iar Tribunalul Bucureşti a mai dispus confiscarea de la acesta a „sumei de 666.347 de lei (comision 13,5% din c/val retrageri)”.

Instanţa a îndepărtat din dosar CD-uri cu interceptări

În aceeaşi sentinţă, judecătoarea Iosefina Pîrvu a decis că sunt lovite de nulitate absolută mai multe mandate de executare a unor măsuri de supraveghere tehnică puse în aplicare cu sprijinul SRI.

Instanţa a hotărât excluderea “din materialul probator a proceselor-verbale de consemnare a rezultatelor activităţilor de supraveghere tehnică menţionate” şi a dispus „îndepărtarea din dosarul cauzei a mijloacelor de probă, dar şi a suporţilor ce conţin rezultatul măsurilor de supraveghere tehnică menţionate şi eliminarea redării conţinutului acestor mijloace de probă” din cuprinsul unor ordonanţe, “conform Deciziei CCR nr.22 din 18.01.2018”.

Chiar şi aşa, instanţa a constatat că nu se impune restituirea cauzei la Parchet, pentru că în dosar există şi alte mijloace de probă.

Citește și:

Instanța a greșit pedeapsa lui Sorin Oprescu! Judecătoarea a pierdut prin acte un an din condamnare 

Avocata lui Sorin Oprescu, prima declarație după greșeala din condamnare: ”Era un calcul aritmetic simplu, doamna judecătoare l-a greșit. Decizia este plină de elemente de nelegalitate” 

 
 

Urmărește-ne pe Google News