- Împreună cu dosarul descoperit întâmplător la Brașov, care conține inventarul cerut de Ion Antonescu despre Tezaurul României sechestrat la Moscova, au fost găsite rapoarte oficiale din anul 1941, despre lagărul de la Mărculești, Basarabia.
- Acolo au fost duși peste 10.000 de evrei, iar în documentele ascunse acum 80 de ani și nou descoperite apar descrieri ale felului inuman în care au fost tratați prizonierii.
- Actele sunt acum la BNR.
- „Documentele despre Holocaust sunt de o mare importanță istorică. Nu e comod pentru statul român, însă e datoria noastră să le expunem după ce vor fi verificate”, explică unul dintre cei care le-au văzut.
- Libertatea a realizat azi un duplex special.
- Justin Gafiuc – din București – și Andreea Archip – din Mărculești, Republica Moldova – relatează această poveste impresionantă despre aur și suferință.
de Justin Gafiuc
Când iranianul Rezaei Kejani Davood, restaurator de mobilă veche din Brașov, a descoperit câteva sute de pagini de documente, el nu a realizat că a deschis o fereastră într-o dublă durere din istoria României. Un pașaport, aur și sânge.
1. VAGOANELE CU AUR. Dosarul descoperit la Brașov și numit de BNR „Moscova 2” este interpretarea din 1941 a comorii sechestrate de ruși la Moscova. În cele peste 200 de pagini se găsește un inventar realizat la cererea lui Ion Antonescu asupra Tezaurului României, transportat în 1916-1917 și reținut acolo până azi, în ciuda protestelor românilor.
2. VAGOANELE CU OAMENI. Alături de inventarul Tezaurului, mai există între actele recuperate miraculos, după 80 de ani, câteva zeci de pagini tulburătoare. Ele se referă la Holocaust.
3. PAȘAPORTUL. Omul care face legătura dintre aur și sânge se numește Nicolae Roșca, al cărui pașaport a fost găsit în dulapul ros de vreme de la Brașov, alături de acte. Lucrător la BNR, Nicolae Roșca a ajuns în Basarabia gestionată de România, la începutul anilor 40. El nu doar că a păstrat dosarul „Moscova 2”, ci a și întocmit rapoarte despre lagărul de la Mărculești.
Angajatul Băncii ținea evidența hranei prizonierilor
Mărculești este o localitate din Basarabia, vechiul județ Soroca. Aici a fost trimis economistul Nicolae Roșca în 1941.
Bărbatul fusese încorporat ca locotenent-colonel și se ocupa de partea de administrație pe o zonă mai largă, în care intra și lagărul de la Mărculești, unde au ajuns 11.000 de evrei.
Actele pe care Roșca le-a ascuns vorbesc despre fluxul de prizonieri și condițiile asigurate în materie de aprovizionare și hrană.
„Lagărul este numit când lagăr, când câmp de prizonieri”, spune un om de la BNR, care a văzut și el documentele.
Toate actele se află acum la Banca Națională, iar cele care nu sunt legate direct de Tezaurul de la Moscova vor fi trimise fie la Arhiva Națională, dacă sunt de importanță istorică, fie la moștenitorii lui Roșca.
Actele pitite atât timp vorbesc despre ororile pe care evreii le-au îndurat în lagărul de la Mărculești, Republica Moldova.
Adrian Vlad: „M-am înfiorat”
„O notă a locotenent-colonelului Nicolae Roșca, ale cărui acte de identitate s-au aflat în setul de documente descoperite acum, detaliază faptul că mâncarea era amestecată deliberat cu nisip, iar cei închiși în lagăr primeau hrana alterată. Probabil că Roșca trecuse prin teritoriile intrate în procesul de epurare, văzuse ce se petrecea acolo sau primise informații din interior și raporta către superiori situația din teritoriu. Tonul memoriului e de așa natură încât parcă transpare până și îngrijorarea autorului despre grozăviile din Basarabia”, subliniază unul dintre cei care au văzut documentele aflate la BNR.
Un alt om care a remarcat documentele este Adrian Vlad, cel care apare pe procesul verbal de predarea actelor din „Moscova 2” către BNR.
„Da, m-am înfiorat când am văzut ce scrie în acele foi întocmite de Roșca. Unele dintre rapoartele despre Mărculești sunt îngrozitoare”, spune el.
„Nicolae Roșca era un tip extrem de meticulos, unele rapoarte despre lagărul de la Mărculești sunt scrise de mână și ele arată cum protesta în fața superiorilor față de felul mizerabil în care erau hrăniți evreii din lagăr” – Adrian Vlad, cel care a predat dosarul către BNR.
Informațiile despre existența acestor documente au fost confirmate, fără alte detalii, și de BNR.
Mărculești, în cartea lui Radu Ioanid
Mărculești devenise unul dintre epicentrele morții: tratamentele criminale, foamea, epuizarea, bolile și frigul făceau zilnic victime.
Un episod terifiant evocat în cartea lui Radu Ioanid, „Holocaustul în România – Exterminarea evreilor și rromilor sub regimul Antonescu, 1940-1944”, Chicago, 2000, vorbește despre teroarea de la Mărculești: “Ella Garinstein, rămasă orfană în Transnistria, și-a amintit cum Mihăescu a luat hainele familiei, lovind-o cu brutalitate pe mama ei cu un băț peste urechi pentru a o forța să-i dea cerceii. Când fratele de 15 ani al Ellei a refuzat să-i dea ghetele, Mihăescu l-a bătut atât de dur încât copilul a decedat după o oră”.
Potrivit aceleiași lucrări, Mihăescu era inspectorul Băncii Naționale a României trimis special în zonă pentru jefuirea evreilor din lagăre.
România a recunoscut oficial existența Holocaustului pe teritoriile sale, interzicând negarea acestuia prin două legi consecutive, în 2002 și 2015.
Citește și:
Ce se află în Tezaurul României evacuat la Moscova în Primul Război Mondial