Sub privirile unui om de la Ambasada Rusiei, BNR a prezentat publicului dosarul „Moscova 2” despre tezaurul României sechestrat la Kremlin, exact documentele găsite în dulapul de la Brașov și prezentate de Libertatea

de Justin Gafiuc
Sunt nouă luni de când BNR a intrat în posesia celebrului dosar „Tezaurul de la Moscova 2”, document de peste 200 de pagini, alcătuit de statul român în 1941, la ordinul lui Ion Antonescu, pentru a se încerca recuperarea de la Kremlin a valorilor trimise spre păstrare la Moscova în 1916/1917.

Actele au fost găsite încă din 2015, în peretele dublu al unei vitrine de epocă în depozitul de mobilier al unui iranian stabilit la Brașov, Rezaei Kejani Davood, și abia după trei ani au ajuns la Banca Națională, după o operațiune instrumentată de Direcția de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism.

Ieri, la un seminar BNR dedicat tezaurului de la Moscova și având drept punct de plecare exact dosarul descoperit miraculos la poalele Tâmpei, guvernatorul Mugur Isărescu a anunțat și concluziile după studiile comparative: „Sunt documente complementare cu valoare arhivistică, nu juridică. Majoritatea se regăsește și în primul dosar despre tezaur, aflat în posesia Băncii”.

În sală, un consilier de la Ambasada Rusiei asculta cu atenție expunerea lui Isărescu.

„Un film pe Viasat History”

El a punctat însă că 1ar trebui să facem o carte simplă, cu fotografii clare, frumoase sau un film pe care să-l ducem la Viasat History. Este, totuşi, istoria a 92 de tone de aur în monedă. Până în Primul Război Mondial, funcţiona etalonul aur, nu lingouri, monede şi rezervele de aur se ţineau în monede. Deci în afară de valoarea aurului de 3 miliarde de euro, mai este şi un miliard în valoare numismatică”.

Și mai departe: „Nu există nici un dubiu că dosarul Moscova II a fost făcut la Banca Naţională. Nu putem decât să presupunem cum a dispărut, probabil s-a considerat că trebuie salvat sau că nu e bine să mai rămână la BNR, dar ştim că în 1955, când a început reorganizarea fondului arhivistic, dosarul Moscova II nu mai era în Bancă. Deci el a plecat de aici probabil pe la sfârşitul anilor 50, deoarece eticheta cu noul nume al instituţiei Banca RPR, Banca de Stat apare numai pe coperta Dosarului Moscova I”.

„V-am ajutat cu SOVROM-uri și colhozuri”

În ce stadiu ne aflăm însă în contactele cu „ursul estic” pe marginea sensibilei teme a tezaurului? Bunăoară, președintele Academiei și șeful delegației române în comisia bilaterală dedicată tezaurului, Ioan Aurel Pop, a evocat numeroasele obstacole de la ultimele întâlniri cu oamenii Moscovei:

„Invocau că Federația Rusă nu răspunde de ceea ce s-a întâmplat în perioada țaristă. Am invocat elemente din dreptul internațional și au acceptat argumentele. Apoi, că tezaurul nu mai există, a dispărut în războiul civil. «Bun, dar atunci ce ne-ați restituit în 1935 și 1956?». Mai departe, întrebau că, și dacă ar mai exista tezaurul, de ce l-am mai trimis la Moscova, știind că e o perioadă de instabilitate. Au venit și cu discursul că România a jefuit Rusia în cel de-al Doilea Război Mondial și că ar trebui să achităm compensații pentru pagubele pricinuite. A existat chiar o abordare de tipul că ne-au ridicat de la statutul de stat agrar la stat avansat prin tehnologiile puse la dispoziție, prin experiența SOVROM-urilor și a colhozurilor, așa că ar trebui să fim mulțumiți cu acest sprijin”.

 

Discuția informală de la Sinaia

Cea din urmă reuniune cu reprezentanții ruși s-a petrecut la Sinaia, în 2016, la vila Cumpătul. Pop a povestit și o discuție informală purtată atunci:

„Plimbându-ne pe aleile liniștite, unul dintre oficiali îmi spune: «Nu cred că, de la Imperiul Țarist până la Federația Rusă, statul n-ar fi avut posibilitatea de a returna o sută de tone de aur. Dar vor fi recunoscute când relațiile între noi vor fi foarte bune». Păi sunt bune, avem întâlniri la diferite niveluri, discutăm, analizăm. «Nu, nu, n-ați înțeles! Atunci când vor fi excepționale la nivelul cel mai înalt posibil!»”.

Iar consilierul BNR Cristian Păunescu a făcut trimitere la o istorioară avându-l în prim-plan pe fostul ministru de externe și premier chinez Ciu Enlai:

„În 1968, a fost întrebat într-o conferință de presă ce părere are despre Revoluția Franceză de la 1789. A răspuns: «E prea devreme să ne facem o părere». Așa suntem și noi cu tezaurul. Ce înseamnă 100 de ani la scara istoriei, când Transilvania a venit înapoi abia după o mie de ani?!”.

Lecția temporală, învățată la Istanbul

Pentru a fi la fel de plastic în problema tezaurului, istoricul Ioan Scurtu, fostul șef al delegației române în comisia bilaterală cu rușii, a venit cu o altă expunere:

„Am făcut la un moment dat o vizită la arhivele Turciei, iar președintele de acolo mi-a spus că au inventariat doar 15 la sută din documentele provenite de la Imperiul Otoman. L-am întrebat de ce nu suplimentează personalul pentru a grăbi lucrurile. «Dar generațiile viitoare ce vor mai face?», mi-a răspuns. Asta este și la noi cu tezaurul, o misiune și pentru generațiile următoare”.

Față de 1917, valoarea aurului a crescut de circa 25 de ori. Ce calcule luăm în considerare? Adevărul e că Rusia nu are niciun interes în perpetuarea comisiilor pentru tezaur. Nu le aduce nici un beneficiu. Dar am convingerea, bazată și pe istorie, că aceste neînțelegeri vor fi soluționate cândva
– profesor universitar dr. Ion Calafeteanu

„Cazul Skripal” a blocat discuțiile

În 2018, trebuia să aibă loc o nouă întrunire a Comisiei pentru Tezaur, numai că totul s-a anulat sine die, pentru că organizarea reuniunii s-a suprapus peste celebrul caz al lui Serghei Skripal, fost colonel GRU (serviciul secret militar al Rusiei), și al fiicei sale, otrăviți în Marea Britanie de agenți ai Moscovei.

Faptul că România a intrat în mecanismul de expulzare a unor diplomați ca răspuns internațional la atentatul din Anglia a închis porțile, momentan, și pe aria tezaurului.

„Chiar cu 24 de ore înainte de întrunire, Moscova ne-a anunțat că renunță la planul inițial”, a punctat Cristian Păunescu, consilier BNR.

---

Citește și:

EXCLUSIV | Descoperire istorică! Un brașovean și un iranian au găsit, ascuns într-un dulap de epocă și neatins de 80 de ani, dosarul pe care Antonescu l-a trimis cu armata la Moscova ca să revendice tezaurul României!

„Dosarul Moscova 2” este numele pe care BNR l-a dat documentelor de la Brașov. Bucătarul Attila Szocs, un maghiar din Brașov, și iranianul Rezaei Kejani Davood au făcut o descoperire care reaprinde o veche dispută istorică și de patrimoniu

Ce se află în Tezaurul României evacuat la Moscova în Primul Război Mondial

Libertatea face public integral dosarul „Moscova 2”, despre Tezaurul României sechestrat de Rusia! Sunt 287 de pagini de mare interes istoric, certificate ca autentice

BNR, despre „Dosarul Moscova 2”: „Documentul are valoare istorică și completează materialele deja existente în arhiva BNR”

Cum a recuperat DIICOT inventarul Tezaurului României de la Moscova, după ce a aflat că dosarul este negociat cu oameni de afaceri ruși!

EXCLUSIV | Le dădeau alimente amestecate cu nisip! Dosarul „Moscova 2”, care contabilizază tezaurul românesc dus la ruși, conține și dovezi ale masacrului împotriva evreilor din Basarabia aflată în România Mare

EXCLUSIV | Aur și sânge în dosarul „Moscova2”. Jurnalista Andreea Archip a mers pe urmele lagărului din Mărculești, Basarabia. Satul care trăiește pe un cimitir!

Primele filmări de la Mărculești, lagărul care apare în documentele istorice găsite în dosarul ”Moscova 2”!

 
 

Urmărește-ne pe Google News

• Ion Antonescu 
• Mugur Isărescu 
• Reportaje