Dosarul polițiștilor-torționari de la Secția 16, condamnați la închisoare. Instanța: „Scopul lor a fost de a pedepsi și de a înjosi”

Restul polițiștilor „au aprobat tacit”

Judecătorul de la prima instanță notează în motivarea hotărârii de condamnare că polițiștii care s-au implicat direct în actele de tortură „nu posedă resorturile necesare pentru reeducare”, în timp ce restul au aprobat tacit comportamentul lor, apoi au încercat să-i „acopere”.

„Potențialul distructiv al acestor infracțiuni și calitatea inculpatilor de persoane care ar trebui să protejeze persoanele de astfel de acțiuni, iar nu să aibă ei înșiși astfel de conduite, justifică o reacție energică din partea autorităților publice și luarea tuturor măsurilor rezonabile pentru a combate acest fenomen”, notează Tribunalul București în hotărârea de condamnare.

Procesul de lipsire de libertate în mod ilegal și tortură privește un incident petrecut pe data de 31 august 2020, după primul val al pandemiei, când doi bărbați – Mihai Ionuț Ghiorghe și Nicolae Teodor Gheorghe – au fost opriți la un filtru de poliție. Cei doi se deplasau pe jos și consumaseră băuturi alcoolice, însă nu se manifestau violent.

Recomandări

Povestea tinerei care a plecat în Italia la 15 ani din Gherţa Mare şi a ajuns antreprenoare, cu patru localuri şi o firmă de construcţii. „Mă simt liberă, am învățat că poți să începi oricând de la zero”

În timp ce polițiștii îi legitimau pe cei doi, unul dintre ei le-a reproșat agenților că nu s-au legitimat la rândul lor și că nu poartă măști de protecție anti-Covid, așa cum prevedeau măsurile instituite pe timpul pandemiei.

Pentru aceste reproșuri, polițiștii i-au încătușat pe cei doi, i-au aruncat în mașini și i-au dus pe un câmp de la marginea Bucureștiului. Acolo, unul dintre bărbați a fost dat jos din mașină și bătut timp de 30 de minute, inclusiv cu bastoanele la tălpi.

Pentru a-l umili definitiv, unul dintre polițiști a urinat pe victimă, spunându-i: „Vezi, mă, ce poate să facă Poliția Română?”.

Pe celălalt bărbat, polițiștii l-au închis într-o autospecială în care au pulverizat spray lacrimogen și l-au lăsat acolo timp de 5 minute, apoi l-au abandonat pe o stradă întunecată.

Pedepse grele pentru polițiștii-torționari de la Secția 16

Pentru aceste fapte, pe data de 20 decembrie 2024, Tribunalul București a pronunțat, pe fond, următoarele condamnări:

1. Şeicaru Viorel Constantin – 9 ani și 4 luni cu executare (lipsire de libertate, tortură)
2. Lupu Viorel Răzvan – 4 ani cu executare (lipsire de libertate, tortură)
3. Nine Dorin – 6 ani și 6 luni cu executare (lipsire de libertate, tortură)
4. Radu Mihai Patrik Alexandru – 3 ani și 8 luni (lipsire de libertate, complicitate la tortură)
5. Stancu Elisabeta Valentina – 6 ani cu executare (lipsire de libertate, complicitate la tortură, fals intelectual)
6. Turcu Beatrice Alexandra – 3 ani și 8 luni închisoare cu executare (lipsire de libertate, complicitate la tortură)
7. Gogoașe Irina – 2 ani și 6 luni cu suspendare (lipsire de libertate)
8. Piticu Răzvan Ștefan – 3 ani cu suspendare (lipsire de libertate)
9. Nicu Cătălin Bogdan – 3 ani și 6 luni cu executare (favorizarea făptuitorului, în formă continuată)

Recomandări

Libertatea a vizitat „castelul” din Albi unde a stat naționala la Mondialul din 1998, ultimul la care am fost: „La Réserve le-a purtat noroc. Când au plecat «departe de casă», au pierdut”

Hotărârea nu este definitivă, fiind deja atacată de inculpați pe rolul Curții de Apel București, unde dosarul urmează a primi un termen de judecată.

VEZI GALERIA  FOTOPOZA 1 / 7

Motivare: Scopul polițiștilor a fost de a pedepsi, de a umili și de a înjosi

Libertatea a consultat motivarea hotărârii de condamnare în primă instanță și prezintă principalele extrase din care rezultă vinovăția fiecăruia dintre cei nouă inculpați:

• „În cauza de față, în contextul unor reproşuri adresate de persoanele vătămate agenţilor de poliţie cu privire la nepurtarea măştii de protecţie, inculpaţii au lipsit de libertate persoanele vătămate, transportându-le încătuşate pe bancheta din spate a autospecialelor destinate exercitării atribuţiilor de serviciu.
• Inculpaţii, pentru a înfrânge rezistenţa victimelor şi pentru a le pedepsi pentru că au îndrăznit să-i întrebe de ce nu poartă mască de protecţie, au pulverizat spray lacrimogen în direcția fețelor persoanelor vătămate şi le-au lăsat pe acestea în spaţiul închis al autoutilitarelor pentru a amplifica efectul nociv al substanţei.
• Persoana vătămată (Ghiorghe Ionuț Mihai – n.r.) a fost transportată în mod forțat și ilegal pe un câmp viran, agenții ignorând întrebările acesteia cu privire la direcţia de deplasare.
• Ajunşi pe terenul viran de la marginea mun. București, loc unde nu puteau fi observaţi de terţe persoane, agenții l-au lovit în mod repetat (Ghiorghe Ionuț Mihai – n.r.), acesta prezentând multiple leziuni în zona capului, trunchiului, membrelor superioare şi inferioare, degetelor mânilor şi a tălpilor.
• Violenţa acţiunilor inculpaţilor rezultă atât din certificatul medical care a evaluat gravitatea leziunilor la 25-30 de zile de îngrijiri medicale, dar şi din fotografiile puse la dispoziţie de către aceasta, fotografii din care rezultă cu prisosinţă agresivitatea exarcerbată a inculpaţilor.
• Scopul lovirii în mod repetat a lui (Ghiorghe Ionuț Mihai – n.r.) a fost acela de a-l pedepsi, umili şi înjosi pe acesta pentru îndrăzneala de a critica comportamentul inculpaţilor cu privire la respectarea măsurilor de protecţie SARS-COV-2, în contextul în care aceştia erau cei chemaţi să vegheze la respectarea acestor măsuri.
• Acest scop rezultă din modalitatea în care au acţionat inculpaţii, prin încătuşarea şi transportarea persoanei vătămate pe un câmp viran, depăşind cu mult atât zona în care l-au încătuşat pe (Ghiorghe Ionuț Mihai – n.r.) cât şi pe cea în care se află Secţia 16 Poliţie (n.r. – în Sectorul 4 din București). Mai mult, violențele au încetat abia în momentul în care aceasta a acceptat să îşi ceară iertare pentru comportamentul imputat de inculpaţi.
• Este de menţionat faptul că loviturile au fost aplicate în scopul de a produce puternice suferinţe fizice, având în vedere că inculpaţii l-au descălţat pe (Ghiorghe Ionuț Mihai – n.r.) şi i-au aplicat lovituri cu tomfele peste tălpi, tratament recunoscut ca fiind tortură, întrucât în zonă se află numeroase terminaţii nervoase fapt ce determină ca şocul loviturii să se resimtă în tot corpul.
• Din această perspectivă este de remarcat faptul că persoana vătămată a solicitat un echipaj SMURD din cauza durerilor pe care le resimţea în zona membrelor inferioare.
• Tratamentele inumane, degradante şi umilitoare nu au încetat, inculpatul (Şeicaru Viorel Constantin – n.r.) urinând pe persoana vătămată, cu intenţia de a o înjosi definitiv. Apoi i-a turnat conţinutul unei pungi cu tutun peste faţă şi i-a aruncat portofelul şi telefonul pentru ca (Ghiorghe Ionuț Mihai – n.r.) să rămână fără posibilitatea de a anunţa pe cineva sau de a se orienta în spaţiu.
• Împrejurarea că inculpații (Stancu Elisabeta Valentina – n.r.), (Turcu Beatrice Alexandra – n.r.) și (Radu Mihai Patrik Alexandru – n.r.) nu au participat în mod activ la aplicarea loviturilor sau a tratamentelor neomenoase aplicate persoanei vătămate nu se poate traduce printr-o exonerare a acestora de răspundere penală întrucât, prin atitudinile adoptate, au aprobat tacit comportamentul celorlalţi inculpaţi implicaţi în agresiune. Prin natura funcţiilor pe care le aveau şi a atribuţiilor care decurg din ele, (cei trei – n.r.) aveau obligaţia de a interveni pentru protecţia persoanelor private de libertate.
• Prezenţa şi asistarea lor la agresiunile exercitate pentru aprox. 30 de minute asupra lui (Ghiorghe Ionuț Mihai – n.r.), precum și neintervenirea în sensul stopării acestora, a reprezentat o încurajare şi a contribuit la comportamentul celor care au agresat fizic şi psihic persoana vătămată, autorii actelor de tortură având asigurarea că nu vor fi reclamați superiorilor sau organelor de urmărire penală, ceea ce se concretizează într-o veritabilă complicitate morală la faptele săvârșite în mod nemijlocit de către (Şeicaru Viorel Constantin – n.r.), (Nine Dorin – n.r.) și (Lupu Viorel Răzvan – n.r.).
• Acțiunile inculpaţilor au fost capabile să producă şi au produs în concret persoanei vătămate stare de teamă, de angoasă şi inferioritate şi a fost menită să o umilească şi să o înjosească, în contextul în care autorii acestor acţiuni erau reprezentanţi ai autorităţii statului.
• În ceea ce îl privește pe (Gheorghe Teodor Nicolae – n.r.), el a fost forţat să urce încătușat în autoutilitara în care se aflau depozitate jante și anvelope auto, astfel încât spaţiul din vehicul a determinat introducerea lui pe burtă în autoturism. O astfel de acţiune a fost de natură să îl umilească, accentuând poziţia de inferioritate în care s-a aflat. În aceste condiții, a fost transportat în mod forțat și ilegal într-o locație ce nu i-a fost indicată din zona Zețari, unde a fost abandonat”, se arată în Hotarâre 1606/2024, pronunțată de Tribunalul București.

Tribunalul: „Inculpații nu posedă resorturile necesare pentru reeducare”

Instanţa reţine că inculpații au dat dovadă de un grad ridicat de periculozitate şi nepăsare faţă de normele legale. Judecătorul notează că toți cei nouă oameni ai legii au comis infracţiuni grave în ierarhia politicii penale a statului, infracțiuni de natură să provoace o puternică rezonanţă în cadrul societăţii:

• La stabilirea cuantumului pedepselor aplicate inculpaților (Şeicaru Viorel Constantin – n.r.), (Nine Dorin – n.r.), (Stancu Elisabeta Valentina – n.r.) și (Nicu Cătălin Bogdan – n.r.), prin contribuția avută, dar si prin atitudinea procesuală, tribunalul va aplica pedepse orientate spre maximul special.
• În ceea ce îl privește pe inculpatul (Şeicaru Viorel Constantin – n.r.), tribunalul are în vedere că există o circumstanţă agravantă, că în calitatea lui de coordonator al echipei de poliţişti trebuia şi putea să împiedice activitatea infracţională, prin aplicarea corectă a legii.
• Totodată, inculpatul (Şeicaru Viorel Constantin – n.r.) alături de inculpații (Nine Dorin – n.r.), (Stancu Elisabeta Valentina – n.r.) și (Nicu Cătălin Bogdan – n.r.), au avut o atitudine procesuală necorespunzătoare, prin nerecunoaşterea faptelor, încercând să acrediteze ideea unor interese ale șefilor acestora în acuzarea lor, dar și împrejurarea că au fost cercetati într-o manieră abuzivă de către organele de cercetare penală.
• În acest sens inculpații (Şeicaru Viorel Constantin – n.r.) și (Stancu Elisabeta Valentina – n.r.) au formulat chiar plangeri penale, însă la o perioadă lungă după efectuarea actelor considerate de inculpați abuzive, plângeri clasate de organele de urmărire penală și care întăresc convingerea că acestea au fost formulate doar pentru a justifica schimbarea pozițiilor procesuale în faza de judecată, prin raportare la pozițiile de recunoaștere avute la termenul din data de 04.03.2021.
• Mai mult decât atât, inculpatul (Şeicaru Viorel Constantin – n.r.), l-a atras în activitatea infracțională și pe inculpatul (Nicu Cătălin Bogdan – n.r.), prin intermediul acestuia din urmă încercând să îi convingă și pe ceilalți inculpați să își schimbe declarațiile.
• Totodată, tribunalul are în vedere și împrejurarea că pentru a justifica conduita agenților de poliție, în condițiile în care inculpații aflaseră că urmărirea penală a evenimentelor din data de 01.09.2021 fusese preluată de Parchetul de pe lângă Tribunalul București, inculpata (Stancu Elisabeta Valentina – n.r.) a întocmit două procese-verbale de contravenție pe numele persoanelor vătămate.
• Toate aceste aspecte evidenţiază că inculpații indicați anterior nu îşi asumă responsabilitatea faptelor de încălcare a legii şi nu posedă resorturile necesare pentru reeducare. Aşa fiind, dincolo de pedepsele la care acești inculpați vor fi condamnați, tribunalul apreciază că pentru realizarea scopului pedepselor se impune executarea pedepsei în regim privativ de libertate.
• În procesul de individualizare a cuantumului şi modalităţii de executare a pedepselor aplicate inculpatului (Lupu Viorel Răzvan – n.r.), tribunalul va avea în vedere pe de o parte contribuția mare avută la săvârșirea faptelor, acesta exercitând agresiuni asupra persoanei vătămate alături de coinculpații (Şeicaru Viorel Constantin – n.r.) și (Nine Dorin – n.r.), iar pe de altă parte poziția procesuală sinceră a acestuia. Totodată, față de încuviințarea cererii de judecare în procedura simplificată, tribunalul va face și aplicarea disp. art. 396 alin 10 C.proc.pen., vizând reducerea cu o treime a limitelor de pedeapsă.
• În privința inculpaților (Turcu Beatrice Alexandra – n.r.) și (Radu Mihai Patrik Alexandru – n.r.), la individualizarea pedepselor tribunalul va avea în vedere atitudinea sinceră a celor doi inculpati, încă din faza de urmărire penală, poziție ce s-a menținut și în faza de judecată, precum și colaborarea acestora cu organele de urmărire penală pentru stabilirea situației de fapt, motiv pentru care se va îndrepta către minimul special al pedepselor prevăzute de lege pentru infracțiunile de care cei doi sunt acuzați.
• În considerarea contribuţiei mai reduse la activitatea infracţională a inculpaților (Gogoaşe Irina Elena – n.r.) și (Piticu Răzvan Ştefan – n.r.), a poziției procesuale de recunoaștere și de colaborare cu organele de urmărire penală, tribunalul apreciază, că reeducarea celor doi inculpați este posibilă şi fără executarea pedepsei în regim privativ de libertate, dar cu supravegherea comportamentului lor pe durata maximă, în cazul inculpatei (Gogoaşe Irina Elena – n.r.), urmând a fi avute în vedere și (…) reducerea cu o treime a limitelor de pedeapsă”, notează judecătorul în documentul citat.

Acuzațiile Parchetului de pe lângă Tribunalul București

Nouă poliţişti de la Secţia 16 Poliţie din Capitală sunt acuzaţi că în toamna anului 2020 au torturat doi bărbaţi care le-au reproşat că nu poartă măşti de protecţie în contextul măsurilor de prevenire a răspândirii COVID-19. Ambii bărbaţi au decedat în luna martie a anului 2021, nefiind însă stabilită o legătură între agresiune şi deces.

Conform procurorilor, la data de 01.09.2020, in jurul orelor 01.45, inculpaţii făceau parte dintr-un filtru de poliţie organizat în zona străzii Calea Şerban Vodă din Bucureşti, context în care au fost abordaţi de cei doi bărbaţi, care le-au adresat reproşuri cu privire la nepurtarea măştilor de protecţie în contextul epidemiologic SARS-CoV-2:

• „În aceste împrejurări, în scopul pedepsirii persoanei vătămate G.M.I. (Ghiorghe Ionuț Mihai – n.r.) pentru reproşurile adresate, şase dintre inculpaţi, având asupra lor armamentul din dotare, au lipsit-o în mod ilegal de libertate, încătuşând-o şi transportând-o împotriva voinţei sale pe un teren viran situat la periferia mun. Bucureşti, Sectorul 4.
• În locaţia respectivă, trei dintre inculpaţi au exercitat pentru aproximativ 30 de minute violenţe fizice asupra victimei, aplicându-i lovituri repetate cu corpuri contondente în zona superioară a corpului, a capului, a membrelor superioare şi inferioare, dar şi în zona degetelor mâinilor şi a tălpilor.
• În tot acest timp, trei dintre agenţii de poliţie, deşi nu au participat în mod activ la aplicarea loviturilor, au urmărit impasibili agresiunile la care a persoana vătămată era supusă de către colegii lor, neintervenind pentru oprirea acestora, deşi în virtutea atribuţiilor de serviciu aveau obligaţia de a interveni pentru protecţia persoanelor vulnerabile. Totodată, unul dintre inculpaţi a supus persoana vătămată unor tratamente degradante”, transmitea Parchetul Tribunalului Bucureşti.

După exercitarea actelor de violenţă, victima a fost abandonată pe respectivul teren viran.

• „În acelaşi timp, alţi doi inculpaţi au lipsit-o în mod ilegal de libertate pe persoana vătămată G.T.N. (Gheorghe Teodor Nicolae – n.r.), în intervalul 01.45 – 02.00. Astfel, după încătuşarea nelegală a acesteia, au încuiat-o în autospeciala ce le fusese repartizată, peste două jante auto depozitate pe bancheta din spate, nu înainte de a pulveriza spray lacrimogen în habitaclul autoturismului. Ulterior, au transportat-o fără vreo justificare legală în zona Zeţari din Bucureşti, Sectorul 5, unde au descătuşat-o şi abandonat-o pe o stradă întunecată”, precizează procurorii.

Pentru a crea aparenţa unui comportament violent al victimelor şi a justifica astfel conduita agenţilor de poliţie, unul dintre inculpaţi a aplicat sancţiuni contravenţionale fiecărei persoane vătămate, atestând în mod nereal cu ocazia întocmirii proceselor-verbale de contravenţie că acestea au fost depistate în timp ce tulburau ordinea şi liniştea publică.

Urmărește-ne pe Google News

Ați sesizat o eroare într-un articol din Libertatea? Ne puteți scrie pe adresa de email eroare@libertatea.ro