Din județul Suceava sunt 25% din persoanele infectate cu coronavirus și aproape 40% din pacienții cu COVID-19 decedați până marți 31 martie.
”Dosarul a fost declinat de la Parchetul de pe lângă Judecătoria Suceava pe data de 25 martie”, a declarat pentru Libertatea purtătorul de cuvânt al Parchetului Tribunalului Suceava, Cristina Ciornei.
Dosarul a fost trimis la Parchetul de pe lângă Tribunalul Suceava pentru că ”infracţiunile săvârşite cu intenţie depăşită au avut ca urmare moartea unei persoane”. De asemenea, nerespectarea măsurilor de carantină sau de spitalizare, răspândirea infecțiilor cu COVID-19 prin nerespectarea măsurilor de prevenire sau de combatere a bolii, urmate de decese sau de vătămare corporală, trebuie cercetate de Parchetul de tribunal.
După ce dosarul a ajuns la Parchetul Tribunalului Suceava, faptele sesizate ”au fost încadrate într-o formă agravată a infracțiunii de zădărnicirea combaterii bolilor, prevăzute de art. 352 alin. 1, 2 şi 5 Cod penal”, a prcizat instituția, într-un comunicat de presă transmis marți 31 martie.
Numărul mare de decese din Suceava, legate și de ”activitatea ilicită” a unor angajați ai Spitalului Județean și DSP
Cercetările în dosar au fost extinse și în cazul deceselor pacienților cu COVID-19 de la Spitalul Judeţean de Urgenţă „Sf. Ioan cel Nou” Suceava.
”La acest moment, există indicii că aceste decese sunt în legătură cu activitatea ilicită desfăşurată de funcţionarii publici din sistemul medical (personal din cadrul spitalului, precum şi din cadrul Direcţiei de Sănătate Publică Suceava), aceste persoane nerespectând măsurile dispuse de autorităţi în vederea prevenirii şi limitării efectelor epidemiei noului coronavirus, în perioada ianuarie-martie 2020”, susțin procurorii Parchetului Tribunalului Suceava.
Anchetă pentru testarea preferențială a unor persoane
Procurorii suceveni fac cercetări și pentru abuz în serviciu și fals intelectual, ancheta fiind începută din 27 martie, în același dosar.
Cercetările au început după ce în presă au apărut informații că președintele Consiliului Județean Suceava, Gheorghe Flutur, a fost trecut ca medic pe liste pentru a fi testat cu prioritate, în timp ce cadre medicale au fost nevoite să stea la coadă pentru a fi testate. Și Carolina Rîmbu, soţia fostului manager al Spitalului Județean Suceava, Vasile Rîmbu, a fost trecută pe lista respectivă ca asistent ATI, ea fiind de profesie economist.
”În concret, sunt avute în vedere împrejurările în care s-a realizat testarea pentru infecţia cu COVID-19, respectiv au fost testate unele persoane, cu încălcarea reglementărilor legale, în condiţiile existenţei unui număr limitat de teste, iar probele recoltate unor angajați ai Spitalului Județean de Urgență „Sf. Ioan cel Nou” Suceava nu au fost înaintate către laboratoare specializate, în vederea analizării, ceea ce a determinat prelungirea perioadei de izolare a cadrelor medicale, zădărnicind în acest fel activitățile de prevenire și combatere a infecției virale cu noul coronavirus”, a precizat Parchetul Tribunalului Suceava.
Măsurile de izolare a pacienților cu COVID-19, încălcate de Spitalul Județean și DSP Suceava
Anchetatorii au mai stabilit că, în perioada februarie – martie, angajați ai Spitalului Judeţean Suceava şi ai Direcţiei de Sănătate Publică Suceava nu au trimis în izolare și carantină pacienții suspectați sau confirmați cu infecție COVID-19, așa cum obligau măsurile legale.
”Persoane confirmate pozitiv nu au fost internate în fapt în Secţia de boli infecţioase a Spitalului Judeţean Suceava”, au precizat procurorii.
Anchetatorii precizează că acum sunt administrate și conservate probe pentru anchetă, respectând limitările impuse de starea de urgenţă și că deocamdată nu pot fi audiate cadrele medicale, care acum asigură tratamentul pacienților și salvarea de vieți.
”În gestionarea anchetei se are în vedere clarificarea situaţiei de fapt sub toate aspectele, însă, având în vedere situaţia critică în care se află municipiul Suceava, este prioritar ca toate cadrele medicale să-şi îndeplinească cu maximă diligenţă obligaţiile de serviciu, fără a fi supuse unor presiuni suplimentare în acest moment”, se mai arată în comunicatul Parchetului Tribunalului Suceava, unde dosarul a fost declinat de la Parchetul Judecătoriei.
Procurorii Parchetului Judecătoriei Suceava s-au autosesizat și au deschis, pe 23 martie, dosar penal după ce în presă au apărut informații că directorul medical al Spitalului Județean de Urgență din Suceava, Mircea Macovei, a chemat toți medicii la muncă, indiferent că aveau simptome de COVID-19 sau nu.
Cercetările sunt acum in rem, pentru faptele de zădărnicire a combaterii bolilor şi abuz în serviciu și se anchetează inclusiv o contaminare în masă cu COVID-19.
”Din conţinutul publicaţiilor on-line a rezultat faptul că anumiţi funcţionari publici din sistemul medical, şi-au exercitat în mod defectuos atribuţiile de serviciu, aducând atingere intereselor legitime ale cetăţenilor, prin aceea că, în contextul pandemiei existente la nivel mondial, au solicitat cadrelor medicale din cadrul Spitalului Judeţean de Urgenţă Sf. Ioan cel Nou Suceava, prezenţa, la data de 23 martie 2020, la serviciu, a persoanelor testate pozitiv, negativ şi a celor suspecte, rezultând într-o posibilă contaminare, în masă”, scria Parchetul Judecătoriei Suceava în comunicatul din 23 martie.
Suceava este, de marți, primul oraș închis din România din cauza epidemiei de coronavirus. Peste 160.000 de femei și bărbați, copii și vârstnici, inclusiv cei din comunele învecinate, sunt în carantină și n-au voie să iasă din propria localitate.
La Suceava au murit 31 din cele 78 de persoane decedate din cauza infecției cu COVID -19 până marți seara.
Acum, la Suceava sunt 181 de cadre medicale infectate cu COVID-19, dar alți medici încă așteaptă analizele.
Pedeapsă cu închisoarea pentru infectarea în masă
Potrivit Codului penal, pedeapsa este închisoarea de la unu la cinci ani pentru ”nerespectarea măsurilor privitoare la prevenirea sau combaterea bolilor infectocontagioase, dacă fapta a avut ca urmare răspândirea unei asemenea boli”.
Persoana care știe că are o boală infectocontagioasă și o transmite, prin orice mijloace, poate primi o pedeapsă cu închisoare de la 2 la 7 ani și interzicerea unor drepturi.
Dacă prin nerespectarea măsurilor și infectarea unei persoane cu o boală infectocontagioasă au suferit vătămări corporale una sau mai multe persoane, pedeapsa este închisoarea de la 2 la 7 ani. Dacă infectarea a dus la moartea uneia sau mai multor persoane, persoana care nu a respectat măsurile riscă o pedeapsă de la 5 la 12 ani de închisoare.
Codul penal prevede că prin carantină se înțelege restricția activităților și separarea de alte persoane, în spații special amenajate, a persoanelor bolnave sau care sunt suspecte de a fi bolnave, într-o manieră care să prevină posibila răspândire a infecției sau contaminării. Cei care nu respectă măsurile de carantină sau de spitalizare dispuse pentru prevenirea sau combaterea bolilor infectocontagioase pot primi pedepse cu închisoarea de la 6 luni la 3 ani sau amendă.
Ați sesizat o eroare într-un articol din Libertatea? Ne puteți scrie pe adresa de email eroare@libertatea.ro