ComenteazăAsta după ce magistrații din subordinea fostului șef al Secției parchetelor militare, Ion Vasilache, clasaseră dosarul sub pretextul prescripției.
În opinia lui Mihai Rusu, judecarea corectă și stabilirea vinovaților pentru victimele din perioada tulbure de după fuga soților Ceaușescu (22-30 decembrie 1989) reprezintă ”o necesitate populară, o cerere juridică, o clarificare istorică și o așteptare a Uniunii Europene”.
”Ion Iliescu a crezut că a scăpat de justiția română, dar nu a reușit să păcălească Curtea Europeană pentru Drepturile Omului, care a făcut presiuni pentru redeschiderea acetui dosar”, a precizat, pentru Libertatea, Mihai Rusu.
Fostul redactor de la Radio Europa Liberă, post care a transmis ”în direct” Revoluția din decembrie 1989, a prezentat o analiză a acestei perioade ”cenușii” din istoria României făcută de presa din Germania.
Mai exact de către Frankfurter Allgemeine Zeitung. Studiat nemțește, dosarul Revoluției din 1989 pare un lung șir de întrebări care caută și acum să-și găsească răspunsul.
”Curtea Europeană de Justiție dorește să facă lumină în ceea ce s-a întâmplat în România după fuga lui Ceaușescu”, notează nemții.
”În ciuda unor teorii ale conspirației referitoare la agenții/teroriști dictatorului libian Muammar Gaddafi care ar fi încercat apărarea și salvarea lui Ceaușescu, acest lucru a fost o intoxicare aruncată în public de cei care ulterior au preluat puterea în România”, spun nemții.
Aceștia se miră de faptul că ”nici până astăzi nu a fost clarificată moartea a 862 de persoane (n.r. – 853, după alte date) și rănirea altor 2.200 de persoane de către ”libieni”, după 22 decembrie 1989”.
Nemții sunt nedumeriți de faptul că a avut loc o ”baie de sânge” după împușcarea lui Nicolae și Elena Ceaușescu, din 25 decembrie 1989.
Conform analizei din presa germană, din cele 3.300 de dosare privind Revoluția există ”probe grele” împotriva celor care au preluat puterea după căderea lui Nicolae Ceaușescu, iar ca o circumstanță agravantă pentru aceștia apare numărul exorbitant de cartușe trase în România, după 22 decembrie 1989.
”Între 22 și 30 decembrie s-au tras 12 milioane de cartușe”, a fost calculul ”la sânge” făcut de nemți.
Aceștia amintesc și de Teodor Mărieș, preşedintele Asociaţiei 21 Decembrie, care a declarat că ”până în 22 decembrie a fost o revoluție a românilor, iar după fuga lui Ceaușescu a fost vorba despre o lovitură de stat a comuniștilor ”de tip nou””.
Astfel, poate nu întâmplător, Ion Iliescu este acuzat de crimă împotriva umanității, ”pe timp de pace, pentru că România nu era în război cu nimeni”, punctează Mihai Rusu.
În opinia celor care prezintă dosarul Revoluției din România, aceste 12 milioane de cartușe au avut ”drept scop” înfricoșarea poporului și au fost ”de ajutor” pentru cei care au preluat puterea în 1989.
În încheiere, se precizează că ”FSN, înțesat cu garda a doua comunistă, s-a transformat în partid Social Democrat cu indivizi care și azi au influență în stagnarea României”.
Procesul Revoluției din decembrie 1989 a fost amânat până anul viitor, următorul termen este programat pentru 21 februarie 2020.
FOTO. Gabriel Miron