Acesta consideră că decizia instanței va duce la o nouă tergiversare a dosarului Revoluției.
„Răsturnare de situație în dosarul Revoluției. ÎCCJ a invocat din oficiu necompetența instanței, având în vedere că Ion Iliescu nu mai este cercetat pentru înaltă trădare, ci doar pentru crime împotriva umanității. Rechizitoriul neclar și bâjbâiala judiciară vor duce cel mai sigur către o declinare de competență și, evident, alte termene lungi”, a transmis Adrian Cuculis.
Acesta a precizat că o parte dintre cei pe care i-a reprezentat în procesele privind dosarul Revoluției au murit, iar în prezent, urmașii lor se judecă în instanțe.
În august 2022, fostul președinte Ion Iliescu, acum în vârstă de 92 de ani, a fost trimis din nou în judecată în dosarul Revoluției din 1989, iar procurorii au făcut public rechizitoriul neanonimizat. Ion Iliescu este acuzat de infracțiuni contra umanității, la fel ca și fostul vicepremier Gelu Voican Voiculescu (81 de ani) și generalul Iosif Rus (86 de ani), fost comandant al Aviației Militare.
În cele 342 de pagini ale rechizitoriului neanonimizat, Cătălin Ranco Piţu, procuror militar şef în cadrul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, de la Secţia Parchetelor Militare, a decis că Iliescu, Voiculescu și Rus sunt vinovați pentru victimele Revoluției din 1989.
Totodată, procurorii Parchetului General au stabilit că „nu există probe relevante ale existenţei teroriştilor în decembrie 1989” și că prezenţa teroriștilor nu a fost probată în niciunul dintre „miile de dosare” instrumentate în ultimii 33 de ani.
Epopeea dosarului Revoluției din ultimii 33 de ani
Primele anchete despre violențele de la Revoluție au început încă din 1990, când au fost condamnați la închisoare foști lideri comuniști: Tudor Postelnicu – fost ministru de interne, Iulian Vlad – ultimul șef al Securității, Ion Dincă, fost viceprim-ministru, Emil Bobu, fost secretar și membru al Comitetului Politic al C.P.Ex. al PCR, Manea Mănescu, fost vicepreședinte al Consiliului de Stat și membru C.P.Ex. al PCR. Ei ies din închisoare înainte de executarea completă a sentințelor, printr-un decret de grațiere semnat de Ion Iliescu.
În anii 2000, generalii Mihai Chițac și Victor Atanasie Stănculescu au fost condamnați la 15 ani de închisoare pentru reprimarea demonstrațiilor anticomuniste de la Timișoara, însă procurorul general de atunci, Joița Tănase, a făcut recurs în anulare.
În aprilie 2019, procurorul general de atunci al României, Augustin Lazăr, a anunțat finalizarea dosarului Revoluției și trimiterea în judecată a lui Ion Iliescu, Gelu Voican Voiculescu, Iosif Rus și Emil Dumitrescu, acuzați de infracțiuni contra umanității. Amiralul Emil „Cico” Dumitrescu nu se mai regăsește în rechizitoriul trimis acum în judecată de procurorii militari, pentru că a murit în 2019.
În octombrie 2020, Curtea Supremă a exclus mai multe probe depuse de Parchetul Militar la dosar, printre care rapoartele întocmite de SRI și de Comisia parlamentară de anchetă a revoluției care a funcționat în anii 90.
Dosarul s-a întors la procurorii militari din cadrul Parchetului General în 2021, după ce judecătorii Înaltei Curți de Casație și Justiție au respins rechizitoriul și au decis restituirea dosarului pentru a fi refăcut. Instanța supremă a identificat mai multe probleme de legalitate în investigația procurorilor militari, iar magistrații au fost nevoiți să refacă ancheta la 32 de ani de la evenimentele din 1989.
Peste 1.100 de oameni au murit la Revoluția din 1989 și mai mult de 3.000 au fost răniți, potrivit datelor oficiale
Ați sesizat o eroare într-un articol din Libertatea? Ne puteți scrie pe adresa de email eroare@libertatea.ro