Procurorii din dosarul Revoluției au refăcut pas cu pas regia pusă la cale de Ion Iliescu și de gruparea sa pentru execuția soților Ceaușescu

S-au debarasat de Mănescu și de Bobu la Snagov

La scurt timp, după ce a survolat Aeroporturile Otopeni şi Băneasa, elicopterul a aterizat în incinta complexului prezidenţial aflat pe malul lacului Snagov. Apoi, în elicopter au urcat doar Nicolae și Elena Ceauşescu, însoţiţi de cele două gărzi personale. Au rămas la Snagov Mănescu Manea şi Bobu Emil, care, ulterior, în cursul aceleiaşi zile, au fost arestaţi. 

Elicopterul a decolat, iar preşedintele a indicat iniţial ca nouă destinaţie baza de elicoptere de la Boteni, apoi s-a răzgândit şi a solicitat deplasarea spre Piteşti. În apropiere de Boteni (lângă șoseaua București-Târgoviște), elicopterul a fost abandonat, după ce pilotului i s-a cerut să aterizeze de către armată. 

Ofițerii de securitate au oprit mașina unui medic, Nicolae Deca (Dacie roșie), căruia Ceaușescu i-a zis: „A fost lovitură de stat, organizez rezistența la Târgoviște”. În comuna Văcărești, doctorul Deca a spus că are probleme tehnice cu mașina, iar soții Ceaușescu și unul din ofițerii de Securitate au continuat drumul cu mașina unui alt cetățean găsit pe drum, Nicolae Petrișor, care avea un autoturism Dacia de culoare neagră. Au ajuns mai întâi la Fabrica de Oțeluri Speciale din Târgoviște, apoi (la ora 15.00) la Centrul pentru Protecția Plantelor, aflat la 5 kilometri de Târgoviște. Ulterior, șoferul a mers la miliție și a sesizat prezența soților Ceaușescu. Sub pretextul asigurării protecţiei, cei doi au fost duşi la sediul Inspectoratului de Miliție Dâmbovița.

Recomandări

Dezastru aviatic în Kazahstan, după ce un avion plin cu pasageri s-a prăbușit chiar lângă aeroport. Momentul a fost surprins de martori

Proces cu final cunoscut

În după-amiaza de 22 decembrie 1989, Nicolae şi Elena Ceaușescu au fost introduşi în incinta UM 01417 Târgovişte, unde au rămas în stare de arest până la data de 25 decembrie 1989, când, în urma unui proces penal simulat, au fost executaţi. Cercetările efectuate de procurori în dosarul Revoluției arată că întregul proces a fost pregătit și organizat de grupul din jurul lui Ion Iliescu, care tocmai preluase puterea în România. Astfel, în după-amiaza de 22 decembrie, Iliescu era recunoscut de Armată ca fiind comandant suprem, respectiv ca șef al statului. În continuare, cuplul prezidenţial a fost deposedat total de prerogativele puterii în stat, soţii Ceauşescu fiind reduşi la calitatea de simpli cetăţeni ai României. În același timp, asupra unităţii militare din Târgoviște au fost simulate în mod succesiv atacuri, prin complicitatea directă a generalilor Stănculescu și Militaru şi a lui Andrei Kemenici, comandantul unității militare din Târgoviște, cu scopul de a justifica execuția fostului preşedinte şi a soţiei acestuia. 

Recomandări

Instalații de pom din comunism se vând pe internet cu sute de lei. „Chiar și în ochii tinerilor pot părea cool și unice” I Interviu

„UM 01417 Târgovişte nu a fost în niciun fel atacată în perioada de după introducerea soţilor Ceauşescu în unitate. În schimb, s-a acreditat ideea că unitatea de la Târgovişte este atacată de forţele securist-teroriste fidele fostului şef de stat şi în acest fel s-a creat cu bună ştiinţă aparenţa necesităţii judecării în regim de urgenţă a cuplului prezidenţial, scopul ultim fiind eliminarea fizică a fostului preşedinte. 

Examinarea declaraţiilor unor protagonişti direcţi ai evenimentelor din incinta UM 01417 Târgovişte evidenţiază că au existat tentative de ucidere a soţilor Ceauşescu, înainte de organizarea falsului proces din 25 decembrie 1989. Aceşti martori au arătat că prin implicarea directă a col. Kemenici Andrei, care a fost în permanentă legătură cu factorii de decizie din MApN (generalii Stănculescu şi Militaru), s-a creat aparenţa atacării unităţii, chiar a ocupării unităţii de către forţe ostile şi astfel aparenţa necesităţii uciderii cuplului prezidenţial. Doar ca urmare a eşecului uciderii acestora, a apărut necesitatea organizării unui simulacru de proces, cu final dinainte cunoscut – executarea cuplului Ceauşescu”, susțin procurorii în rechizitoriul din 2022.

Diversiunea pericolului terorist-securist 

Astfel, la data de 24 decembrie 1989, în sediul MApN, grupul de decizie politico-militară din cadrul CFSN (Iliescu, Brucan, Militaru şi Gelu Voican Voiculescu) a hotărât ca, la data de 25 decembrie 1989, să fie organizat un proces simulat în urma căruia Ceauşescu Nicolae şi Elena să fie condamnaţi la moarte şi executaţi imediat. S-a decis inclusiv ca generalul Stănculescu să se ocupe de organizarea procesului, iar Voiculescu şi Măgureanu au fost desemnaţi în calitate de observatori ai procesului din partea CFSN. 

„Decizia privind judecarea fără respectarea drepturilor procesuale şi executarea cuplului prezidenţial Ceauşescu Nicolae şi Elena a fost luată în deplină cunoştinţă de cauză de forul decizional al CFSN, sarcina organizării procesului şi execuţiei fiind asumată de gl. lt. Stănculescu Victor. Motivul invocat public pentru luarea deciziei de execuţie a fost pretinsul pericol terorist-securist şi o posibilă eliberare a cuplului prezidenţial de către forţe fidele. 

Probele administrate au demonstrat că acest motiv a fost în totalitate diversionist. Pe de o parte, nu există nicio probă dincolo de orice îndoială care să contureze o reală acţiune terorist-securistă îndreptată împotriva revoluţiei şi noii puteri politico-militare. Pe de altă parte, acelaşi probatoriu a arătat existenţa unei diversiuni complexe prin care să fie creată impresia atacării UM 01417 Târgovişte, scopul atribuit fictivilor atacatori fiind eliberarea cuplului prezidenţial. 

Edificatoare în sensul acestei diversiuni sunt mai multe declaraţii de martor aparţinând unor cadre militare direct implicate în evenimentele desfăşurate la UM 01417 Târgovişte”, mai susțin procurorii.

Sacii pentru cadavre, duși de Stănculescu cu elicopterul

La sosirea la Târgoviște, Stănculescu a discutat personal cu militarii care urmau să execute ordinul de tragere și a inspectat locul execuției. Generalul a adus cu elicopterul cu care a venit de la București inclusiv doi saci negri în care urmau să fie puse cadavrele soților Ceaușescu.

„Când am mers lângă elicopter, gl. Stănculescu a întrebat ce este cu acest transportor, col. Kemenici i-a spus că în interior se află soţii Ceauşescu (….) Au ieşit din transportor şi au fost conduşi în biroul comandantului. S-a filmat şi s-a făcut vizita medicală (…) În această perioadă cât soţii Ceauşescu se aflau în interior, eu m-am aflat pe blindat. În faţa transportorului, gen. Stănculescu a purtat o discuţie cu patru paraşutişti… i-a întrebat dacă sunt în stare să ducă la bun sfârşit sentinţa pe care o va da Tribunalul Militar Excepţional, şi anume de executare. Aceşti paraşutişti şi-au dat acordul ridicând două degete. Ulterior, col. Kemenici şi gen. Stănculescu au căutat locul unde urmau a fi executaţi”, a declarat, ca martor, şeful cercetării la UM 01417 Târgovişte.

Decretul privind instituirea Tribunalului Militar Extraordinar de judecare în regim de urgenţă a faptelor săvârşite de Nicolae şi Elena Ceauşescu a fost redactat şi semnat de Iliescu Ion, în calitate de preşedinte CFSN, la data de 24 decembrie 1989.

„Dacă Ceauşescu Nicolae şi Elena ar fi fost supuşi unei judecăţi cu respectarea tuturor drepturilor procesuale, anumite aspecte despre conspiraţia ante-decembristă şi protagoniştii ei filosovietici ar fi fost devoalate. Pentru grupul politico-militar ce a preluat puterea prin inducere în eroare în 1989, această posibilitate ar fi fost în mod cert dăunătoare. A fost probată intenţia lui Iliescu Ion de a ascunde sau bagateliza preexistenţa unui grup ce a urmărit răsturnarea de la putere a preşedintelui Ceauşescu Nicolae, însă cu rămânerea României în sfera de influenţă a URSS”, au mai constatat anchetatorii. 

Potrivit acestora, un motiv al executării soţilor Ceauşescu l-a constituit necesitatea grupării ajunse la putere să se manifeste coerent în acţiunea diversionistă, acţiune care a avut drept scop inclusiv legitimarea politică. 

Cine a decis moartea dictatorilor

„(…) În 24 decembrie 1989, seara, toate persoanele aflate în camera de consiliu a MApN au hotărât împuşcarea soţilor Ceauşescu, motivându-se că doar în acest fel se pot linişti lucrurile în ţară”, a relatat un membru al FSN, care, pe lângă Ion Iliescu și cei din grupul apropiat acestuia, i-a mai indicat pe generalii Militaru, Stănculescu și Chiţac, dar și pe Dumitru Mazilu, Silviu Brucan, Dan Marţian, Cazimir Ionescu, Mihai Montanu, Florin Bădilici, Manole Gheorghe, Mihai Lupoi, Mihai Ispas, Liviu Caţichi, Gelu Voican Voiculescu și Sergiu Nicolaescu.

Desfăşurarea ședinței de judecată, fără asigurarea drepturilor procesuale elementare, este binecunoscută, fostul şef de stat nu a recunoscut dreptul completului de a-l judeca şi a solicitat în repetate rânduri să fie judecat de Marea Adunare Naţională. În cele din urmă, el şi Elena Ceaușescu au fost condamnaţi la moarte prin împuşcare, fără posibilitatea exercitării căii de atac, iar apoi executaţi în incinta unității militare. 

Au fost acuzați de săvârșirea infracțiunilor de genocid, subminare a puterii de stat, subminarea economiei naționale, infracțiunea de distrugere a bunurilor obștești, prin distrugerea și avarierea unor clădiri, explozii în orașe etc., încercarea de a fugi din țară pe baza unor fonduri de peste un miliard de dolari depuse la bănci străine.

Momentul execuţiei, ratat de cameraman 

O persoană care a asistat la proces și la execuție, angajat la unității militare, a descris astfel derularea evenimentelor: „Avocatul Lucescu s-a închinat şi a spus: «Să mă ierte Dumnezeu, dar nu am putut să fac altfel!». După 10 minute s-a dat sentinţa de condamnare la moarte a ambilor soţi Ceauşescu şi imediat după aceasta, eu, col. Kemenici, mr. Ţecu şi gl. Stănculescu am ieşit afară, luând loc cu faţa spre zidul unde urma să aibă loc execuţia. 

Imediat după noi au fost scoşi cei doi, având mâinile legate la spate cu sfoară de către paraşutişti şi duşi la zid. În drum spre zid, unul din militarii noştri i-a spus Elenei Ceauşescu că a încurcat-o, iar aceasta l-a repezit: «Te ia mama dracului!». În faţa zidului era amplasat plutonul de execuţie format din trei paraşutişti, un ofiţer, cpt. B. şi doi subofiţeri. Cei doi au fost aşezaţi cu spatele la zid. Până la deschiderea focului, Nicolae Ceauşescu a strigat: «Trăiască România liberă şi independentă!» şi a început să cânte: «Sculaţi voi oropsiţi ai vieţii!». Nu a apucat să termine, pentru că s-a deschis focul de către plutonul de execuţie. Cei doi s-au prăbuşit, Nicolae Ceauşescu pe spate, iar Elena Ceauşescu într-o parte. 

În acelaşi timp, militarul care vorbise cu ea înainte de execuţie şi un altul, tot din unitatea noastră, au deschis şi ei focul asupra lor, astfel rezultând rănile de la capul acesteia. Momentul execuţiei a fost ratat de cameraman, întrucât unul din cablurile prelungitoare s-a desprins, reluând filmarea abia după câteva momente, în momentul în care soţii Ceauşescu erau căzuţi la pământ. 

Au fost verificaţi de către cei doi doctori prezenţi, cel de la Bucureşti şi cel de la unitatea noastră, constatându-se decesul. Au fost înfăşuraţi în foi de cort şi transportaţi la elicopter. Au plecat spre Bucureşti toţi cei care veniseră. După execuţie şi plecarea elicopterelor s-a lăsat liniştea, nefiind atacaţi, deşi ne aşteptam la acest lucru”.

Militari nevinovați, morți în „foc fratricid”

Procurorii au audiat mai mulți martori care au relatat acțiunile comandantului Kemenici, uneori la limita penibilului, pentru a justifica tragerile cu armament și apărarea de așa-zișii „teroriști”.

„Personal am constatat că asupra unităţii nu s-a tras niciun foc de armă, aşa cum în mod fals se  acreditează ideea. Nu înţeleg de ce col. Kemenici ne anunţa că, de exemplu, dinspre liceul situat vizavi de unitate, s-a deschis focul asupra noastră. După această dezinformare, din interiorul unităţii s-a deschis focul masiv asupra acestui liceu, fără ca situaţia concretă să impună deschiderea focului. De foarte multe ori, ca urmare a unor astfel de ordine, dar şi ca urmare a psihozei şi a proastei instruiri, dinspre unitatea noastră s-a deschis foc generalizat spre exterior. 

Această situaţie a ieşit cu claritate, în perioada următoare, când s-a putut constata foarte uşor că pe faţadele tuturor clădirilor din jurul unităţii noastre se vedeau efectele tragerii intense, în timp ce unitatea noastră nu avea nicio urmă de glonţ. 

Această situaţie a făcut ca imediat după calmarea situaţiei, col. Kemenici să-i dea ordin unui zugrav să astupe nişte denivelări de la faţada unităţii pentru a se crea impresia unei trageri dinspre exterior”, a spus un căpitan al unității militare din Târgoviște, care a făcut parte din comisia ce a avut drept scop aflarea adevărului despre cele petrecute în unitate, în timpul Revoluţiei. 

Acesta a completat că, în opinia lui, toate concluziile trase de comisia constituită au fost folosite, de fapt, pentru a se afla ce anume se cunoștea despre evenimentele din decembrie 1989, pentru ca ulterior, „prin abuz, documentele obţinute să fie luate de Ministerul Apărării Naţionale, pentru ascunderea adevărului”.

„Cunosc o situaţie în care, într-una din zilele Revoluţiei, col. Kemenici i-a dat ordin unui militar să se deplaseze pe acoperişul unui bloc din apropierea unităţii şi de acolo să execute foc de armă pentru a crea impresia atacării unităţii. Acel militar a executat ordinul, a marcat focul de armă, iar consecinţa a fost că dinspre unitate s-a deschis foc de mitralieră înspre blocul respectiv. 

Ţinând cont că asupra unităţii nu s-a exercitat nici un fel de atac din exterior, afirm în deplină cunoştinţă de cauză că militarii unităţii noastre, decedaţi prin împuşcare în timpul Revoluţiei, au plătit cu viaţa ca urmare a deficienţei de dispunere a forţelor militare, dar şi ca urmare a proastei comunicări între cadrele dispuse pentru apărarea unităţii. Cu toţii au decedat ca urmare a focului fratricid”, a mai spus căpitanul audiat ca martor. 

În total, șapte militari au murit în urma acțiunilor de dezinformare organizate în zona unității militare din Târgoviște.

Sursa foto: capturi video de la proces

Urmărește-ne pe Google News

Reportajele și anchetele sunt mari consumatoare de timp și resurse. Din acest motiv, te invităm să susții munca jurnaliștilor printr-o donație. Aici găsești mai multe opțiuni prin care poți contribui la dezvoltarea altor materiale similare: libertatea.ro/sustine. Îți suntem recunoscători că ne citești și că ești alături de noi.