4 comentariiÎn cadrul unei conferințe de presă, procurorul general a subliniat că „reluarea urmăririi penale s-a dispus după ce dosarul a fost restituit fizic de ÎCCJ, iar actele de urmărire penală și redactarea rechizitoriului au fost făcute în 5 luni și 15 zile”.
„Se impune o clarificare în privința evenimentelor din 1989. Foarte multe dintre dosare se găsesc reunite în dosarul pe care astăzi îl înaintăm la ÎCCJ”, a mai spus Gabriela Scutea.
Procurorii spun că faptele inculpaților, care au creat „o stare de pericol iminent și grav pentru existenţa unei părţi însemnate a populaţiei civile, de pe întregul teritoriu al României”, au dus la 857 decese, 2.382 răniri de persoane, 585 privări grave de libertate cu încălcarea regulilor generale de drept internaţional şi 409 cazuri de suferinţe mari.
Acuzațiile aduse în dosarul Revoluției
Într-un comunicat de presă, procurorii militari, aflați în subordinea Parchetului General, susțin că Ion Iliescu, în calitatea de șef de stat și lider al Consiliului Frontului Salvării Naționale (CFSN), în dorința de a-și consolida puterea politică, „a indus în eroare opinia publică în mod constant, repetat, sistematic, prin apariţiile sale televizate şi emiterea de comunicate (mecanism de exercitare a puterii de stat) şi şi-a asumat, în intervalul 22-30 decembrie 1989, operațiunea sistematică de inducere în eroare a opiniei publice exercitată de cadrele militare cu funcții de conducere ale MApN”.
În continuare, Ion Iliescu este acuzat că faptele sale „au avut drept consecințe generarea și amplificarea psihozei generalizate a terorismului, psihoză cauzatoare de numeroase situaţii de foc fratricid generalizat” care a rezultat în 857 decese, 2.382 răniri de persoane, 585 privări grave de libertate cu încălcarea regulilor generale de drept internaţional şi 409 cazuri de suferinţe mari.
De același fapte este acuzat și Gelu Voican Voiculescu, în calitate de factor decizional politico-militar al CFSN. Procurorii spun că el și-a asumat operațiunea sistematică de inducere în eroare a opiniei publice exercitate de cadrele militare cu funcții de conducere ale MApN.
Generalul în retragere Iosif Rus, în calitate de comandant al Aviaţiei Militare, „a exercitat prin ordinele sale militare, date în mod sistematic, operațiunea de inducere în eroare a opiniei publice”, spune procurorii militari. „Aceste conduite au avut drept consecințe întreținerea și amplificarea psihozei generalizate a terorismului, psihoză cauzatoare de numeroase situaţii de foc fratricid generalizat ”, spun procurorii.
Epopeea dosarului Revoluției
Dosarul s-a întors la procurorii militari din cadrul Parchetului General în 2021, după ce judecătorii Înaltei Curți de Casație și Justiție au respins rechizitoriul și au decis restituirea dosarului pentru a fi refăcut. În octombrie 2020, Curtea Supremă a exclus mai multe probe depuse de Parchetul Militar la dosar, printre care rapoartele întocmite de SRI și de Comisia parlamentară de anchetă a revoluției care a funcționat în anii 90.
Instanța supremă a identificat mai multe probleme de legalitate în investigația procurorilor militari, iar magistrații sunt nevoiți să refacă ancheta la 32 de ani de la evenimentele din 1989.
Dosarul a fost, ultima dată, trimis spre judecată în 8 aprilie 2019 când procurorii Secţiei militare din Parchetul General i-au trimis în judecată în care Ion Iliescu, Gelu Voican Voiculescu, Iosif Rus şi Emil Dumitrescu au fost puși sub acuzare pentru infracţiuni contra umanităţii. Dosarul cauzei cuprintre 3.330 de volume, dintre care 2.030 au fost instrumentate după 13 iunie 2016.
Amiralul Emil „Cico” Dumitrescu nu se mai regăsește în rechizitoriul trimis acum în judecată de procurorii militari întrucât a decedat în 2019.
Primele anchete despre violențele de la Revoluție au început încă din 1990, când au fost condamnați la închisoare foști lideri comuniști: Tudor Postelnicu – fost ministru de interne, Iulian Vlad – ultimul șef al Securității, Ion Dincă, fost vice prim-ministru, Emil Bobu, fost secretar și membru al Comitetului Politic al C.P.Ex. al PCR, Manea Mănescu, fost vicepreședinte al Consiliului de Stat și membru C.P.Ex. al PCR. Ei ies din închisoare înainte de executarea completă a sentințelor, printr-un decret de grațiere semnat de Ion Iliescu.
În anii 2000, generalii Mihai Chițac și Victor Atanasie Stănculescu sunt condamnați la 15 ani de închisoare, pentru reprimarea demonstrațiilor anticomuniste de la Timișoara, însă procurorul general de atunci, Joița Tănase, a făcut recurs în anulare.
După 1989, au fost deschise peste 4.500 de dosare, din care doar 112 au fost trimise în judecată. În aceste cauze trimise în judecată au fost inculpate 275 de persoane, între care 25 de generali, 114 ofiţeri, 13 subofiţeri, 36 de militari în termen şi 87 de civili.