de Justin Gafiuc
La începutul lunii martie, ”Libertatea” dezvăluia faptul că Rezaei Kejani Davood, un samsar de mobilă iranian stabilit de 30 de ani în România, și Attila Szocs, un bucătar etnic maghiar, au descoperit la Brașov, în peretele dublu al unei vitrine de epocă, documente istorice: dosarul ”Tezaurul de la Moscova 2”, care conține 200 de pagini despre aurul băncii și valorile altor instituții trimise spre depozitare în Rusia țaristă aflată în pragul schimbării de regim, în 1916/1917.

Dosarul tezaurului, disputat de BNR și cei care l-au găsit. Descoperitorii susțin că „se lucrează să nu primim compensații”. Banca Națională le cere să facă dovada calității de proprietari

Inventarul detaliat și precis, care reaprinde o veche dispută istorică și de patrimoniu în relațiile cu ”ursul estic”, a ajuns până la urmă la BNR. Iar o anchetă penală este în plină desfășurare la DIICOT, sub suspiciunea că o parte dintre acte ar fi fost comercializate pe piața neagră încă din 2015, când dosarul a fost, de fapt, găsit accidental în orașul de sub Tâmpa.

Suciu, BNR: ”Să dovedească, nu afirmații și povești!”

Dosarul tezaurului, disputat de BNR și cei care l-au găsit. Descoperitorii susțin că „se lucrează să nu primim compensații”. Banca Națională le cere să facă dovada calității de proprietari

MEDIAFAX FOTO

Cazul intră însă într-o dispută ascuțită între BNR și descoperitori pe tema proprietății. Asta după ce avocatul lui Kejani și al lui Szocs, Eugen Ungureanu, ar fi trimis în atenția băncii un document prin care exprimă titlul de proprietari ai documentelor pentru clienții săi, invocând inclusiv dreptul de a solicita bonusuri financiare din partea statului în schimbul actelor găsite în atelierul de recondiționat mobilă de la Brașov.

Dan Suciu, purtătorul de cuvânt BNR, admite însă că instituția a remis recent către tripleta Ungureanu – Kejani – Szocs un punct de vedere diferit: ”Le-am răspuns că BNR este proprietara de drept a tuturor documentelor, iar discuția despre eventualele compensații nu e treaba noastră. Deocamdată, dânșii se bazează doar pe afirmații și pe o poveste pentru a-și atribui calitatea de proprietar. Actele sunt însă la BNR, cei de la Brașov susțin că sunt ale lor, dar noi spunem atât, «Dovediți!». În plus, documentele nici măcar nu le-am primit de la ei, ci de la autorități. Aveau obligația legală de a le preda în zece zile de la momentul descoperirii lor”.

Ultima trimitere face referire, evident, la informația documentată de DIICOT că, de fapt, actele ar fi fost găsite inițial doar de iranian încă din vara lui 2015, numai că, timp de trei ani, dosarul și alte acte istorice adiacente ar fi circulat în subteran, cu intenția de a fi vândute pe sume consistente de către persan și cunoscuți ai săi.

Avocatul de la Brașov ar avea 20% din despăgubiri!

Ce spun acum brașovenii despre ”Tezaurul de la Moscova 2”?

Tăcere pe linie după ce BNR a ieșit cu un punct de vedere care i-a luat prin surprindere. Avocatul Eugen Ungureanu nu mai răspunde nici la telefoane, nici la mesaje, dar declarațiile sale recente sugerează că urmează o dispută aprigă cu BNR pe tema proprietății și, evident, a banilor, căci apărătorul lui Kejani și Szocs ar urma să încaseze și el circa 20% din potențialele compensații statale în baza unei convenții cu cei doi clienți.

În martie, Ungureanu avertiza că „mass media încearcă să facă anumite interpretări ale evenimentelor de așa natură încât iranianul să nu mai primească despăgubiri. Acesta e interesul! Că n-a predat dosarul, că a vândut documente. Adevărul îl știu oamenii care trebuie să-l știe, conform legii”. Iar în aprilie puncta că ”iranianul e pornit să i se facă dreptate, numai că, din păcate, la Brigada de Crimă Organizată, mână în mână cu bucătarul Attila Szocs, așa-zisul codescoperitor, se lucrează dirijat către o soluție precisă: să nu i se mai recunoască lui Kejani calitatea de găsitor al documentelor pe domeniul său privat și să i se nege dreptul de a primi compensații în schimbul documentelor”.

Iranianul e monitorizat la granițe

Dosarul tezaurului, disputat de BNR și cei care l-au găsit. Descoperitorii susțin că „se lucrează să nu primim compensații”. Banca Națională le cere să facă dovada calității de proprietari

Rezaei Kejani Davood, iranianul cercetat în ancheta deschisă de DIICOT, a fost plecat o perioadă în țara natală pentru o vizită făcută rudelor de acolo. El a revenit recent la București, anulând suspiciunile că nu se va mai întoarce în România din cauza cercetărilor și complicațiilor din dosarul tezaurului. Chiar dacă nu are interdicție de a părăsi România, persanul este semnalat spre monitorizare la granițe de așa natură încât autoritățile să încerce a stăpâni traseele lui Kejani din această perioadă.

93 de tone de aur de la BNR au plecat în transporturile către Rusia din 1916/1917, cantitatea fiind completată cu documente de arhivă, colecții de artă sau bijuterii regale

Citește și:

 
 

Google News Urmărește-ne pe Google News