Comentează- Tigrul de platan este o specie invazivă, ajunsă în România odată cu platanii aduşi din import.
- Un specialist în entomologie, disciplina care se ocupă cu studiu insectelor, susţine că tigrul de platan „trebuie considerat o specie de carantină” şi că „statul ar trebui să intervină”.
- Potrivit legii, Agenţia Naţională Fitosanitară din subordinea Ministerului Agriculturii este instituţia care dispune măsurile de combatere a dăunătorilor.
- Primăria Generală susţine că acţionează în baza buletinelor de avertizare emise de Agenţia Naţională Fitosanitară.
- „E posibil ca unele dintre soluţiile tehnice folosite astăzi pentru controlul tânţarilor să ducă la înmulţirea acestor dăunători, prin distrugerea prădătorilor lor naturali”, susţine un specialist în pesticide.
- Până la ora publicării acestui material, agenţia guvernamentală nu ne-a comunicat dacă în regiunea Bucureşti-Ilfov există vreo ameninţare cu privire la tigrul de platan.
de Cătălin Doscaș
Agenţia Naţională Fitosanitară este o instituţie guvernamentală aflată în subordinea Ministerului Agriculturii. Potrivit legii, trebuie să prevină introducerea, stabilirea și răspândirea organismelor de carantină dăunătoare plantelor şi produselor vegetale pe teritoriul României.
Şi tot potrivit legii, instituţia trebuie să emită periodic buletine de avertizare către populaţie şi, implicit, către instituţii, în funcţie de condiţiile climatice care pot favoriza răspândirea bolilor şi dăunătorilor la plante.
În buletinul de avertizare, agenţia trebuie să comunice pesticidele aprobate şi cantităţile care trebuie folosite în tratamentele fitosanitare, dar şi perioadele de tratament.
„În mod normal, ar trebui să se intervină. Înainte de 89, speciile nou intrate în ţară erau considerate specii de carantină. Prin legislaţie, se repartizau sume de la bugetul de stat pentru combaterea lor, indiferent unde se aflau. Tigrul de platan este deja scăpat de sub control, nu încape apreciere”, spune entomologul Alexandru Crișan, conferenţiar la Facultatea de Biologie din cadrul Universităţii „Babeş-Bolyai” din Cluj-Napoca.
Deşi cotidianul Libertatea a solicitat în repetate rânduri Agenţiei Naţionale Fitosanitare documentul prin care ar trebui să fie dispuse măsurile de combatere a invaziei tigrului de platan în regiunea Bucureşti-Ilfov, până la ora difuzării acestui material nu am primit niciun răspuns.
Asta deşi informaţiile ar fi trebuit să fie publice şi la îndemâna oricărui cetăţean care doreşte să-şi stropească, preventiv, copacii din spatele blocului, spre exemplu.
În timp ce buletinul de avertizare pare că este ţinut la secret, Primăria Generală susţine că acţionează conform acestuia.
Cel puţin aşa arată răspunsurile la petiţiile cetăţenilor cu privire la invazia tigrului de platan.
Răspunsul Primăriei Municipiului București la petiţia unui cetăţean.
„În perioada aprilie – octombrie, sunt aplicate tratamente în parcurile şi aliniamentele stradale aparţinând domeniului public, folosind produsele fitosanitare omologate pentru combaterea următoarelor boli şi dăunători: căpuşe, purici, furnici, tigrul platanului, muşte, cărăbuşi, ploşnita cerealelor, acarieni, afide, tripsi, omizi defoliatoare, mană, fainare, rugină, viespi, molii, păduchi, cicade şi altele.
Până în acest moment, potrivit municipalităţii, Centrul de Protecţie a Plantelor a aplicat cinci tratamente, în toate spaţiile verzi din Capitală şi a folosit 5.135 de litri şi 151 de kilograme de produse fitosanitare.
(…) Facem precizarea că activitatea desfăşurată se efectuează în conformitate cu buletinele de avertizare transmise de Autoritatea Naţională Fitosanitară pentru eliminarea riscului biologic determinat de dăunători”, a transmis Biroul de presă al PMB, la solicitarea Libertatea.
Informaţia transmisă vine în contextul în care, în prezent, nu se știe câţi platani sunt în Bucureşti.
“S-a plantat acest platan excesiv, după părerea mea, fără a fi întreţinut. Este un model mai vechi, franţuzesc, folosit des pentru aliniamente. Diferenţa între noi şi alte ţări e că ei îi îngrijesc. Şi prima măsură este să-l tundă. Acest platan ar trebui încadrat în niște limite geometrice.
Bucureştiul are foarte mulţi platani şi nimeni nu a luat în calcul şi dăunătorii. Ei trebuie tunşi şi limitaţi în înălţime. Limitându-i, se limitează şi dezvoltarea populaţiei dăunătorului. Are frunze doar cât îi trebuie, tratamentele se fac mai uşor.
Un copac care nu-i mare, nu-i bătrân, ajunge să acopere şoseaua. Deasupra şoselei e întotdeauna mai cald şi e o sursă numai bună pentru înmultirea dăunătorilor”, explică, pentru Libertatea, Ion Săvulescu.
El este director pentru cercetare şi dezvoltare la o importantă companie de pesticide din România şi cunoaşte în detaliu cum trebuie să se intervină pentru a preveni insectele invadatoare de tot felul.
Folosirea substanţelor chimice trebuie să fie ultima armă, consideră specialistul, mai ales că la Lyon, spre exemplu, primăria a făcut broşuri de informare cu privire la tratamentul cu pesticide.
“Sunt dăunătoare mediului, deoarece pesticidele utilizate sunt nocive pentru alte insecte, dăunează faunei piscicole şi poluează pânza freatică. Prin urmare, pesticidele nu pot fi folosite la mai puţin de 50 de metri de o întindere de apă”, subliniază municipalitatea din Lyon.
Ion Săvulescu susţine că la Bucureşti nu se poate discuta despre eradicarea tigrului de platan, ci despre controlul populaţiei de insecte.
“Acesta este un dăunător cu invazie nespecificată. El există, atacă, dar din cauza condiţiilor climatice este atacul aşa de mare.
E posibil ca unele dintre soluţiile tehnice folosite astăzi pentru controlul ţânţarilor să ducă la înmulţirea acestor dăunatori prin distrugerea prădătorilor lor naturali.
De multe ori, cei care le folosesc, mai fac greseli. Este foarte cald afară. Majoritatea formulărilor sunt suspensii concetrate în apă sau emulsii concentrate.
Aceste produse sunt foarte sensibile la variaţiile tehnice. Dacă e cald afară, cum este aplicată, apa se evaporă şi rămâne substanţa activă sub formă de depozite solide. În felul acesta, produsele (n.r. – insecticidele) nu funcţionează. Produsele funcţionează dacă se formează o peliculă”, conchide Ion Săvulescu.
Cât priveşte situaţia în care se află Capitală în acest moment, Diana Culescu, preşedintele Asociaţiei Peisagiştilor din România, spune că singura soluţie este reducerea treptată a populaţiei de platani.
“A tăia toţi platanii nu este o soluţie viabilă. Oricum, insectele (n.r. – tigrul de platan) s-au mutat la alte specii. În alte ţări, s-a urmat o politică unitară pentru efectivele de arbori dintr-o anumită specie. Nu i-au tăiat pur şi simplu într-o zi pe toţi”, explică peisagista.
Invazia tigrului de platan, poate pune în pericol sănătatea oamenilor, au concluzionat, într-un raport de caz, trei medici francezi.
În egală măsură, se pot ridica multe întrebări cu privire la acţiunile de combatere a insectei.
Asta pentru că sursele consultate de Libertatea susţin că, la această oră, în România, nu există niciun pesticid omologat care să poată fi folosit în lupta împotriva invaziei tigrului platan.
CITEŞTE ŞI:
Dosarul „Tigrul de platan”, micul monstru care ne poate îmbolnăvi. Toată Europa se chinuie să scape de copacul care atrage insecta, noi îl plantăm abuziv
Dosarul „Tigrul de platan”. Cine a profitat de pe urma platanilor cumpărați pentru București când alte orașe occidentale reduceau numărul lor
Dosarul „Tigrul de platan”. „Insecta şi-a dezvoltat abilitatea de a suge sânge uman”, dezvăluie medicii din Franţa