• Bucureştiul se confruntă, de câţiva ani, cu o nouă invazie de insecte.

  • Originar din America de Nord, tigrul de platan a ajuns în România recent, odată cu arborii aduşi din import.

  • Un singur platan a costat peste 2.000 de lei bugetul Primărie Sectorului 3.

  • Preţuri similare au fost achitate şi de restul sectoarelor, dar şi de Primăria Generală.

  • Firmele care au furnizat copacii au avut preţuri de achiziţie cuprinse între 109 şi 1.371 de lei.

  • Bucureștiul a cumpărat în timp ce, din cauza problemelor pe care le ridică, oraşele occidentale reduc treptat numărul de arbori din această specie.

  • Specialiştii acuză că arborii din pepinierele europene au ajuns să fie vânduţi în România.

  • Libertatea a încercat să ia legătura cu firmele campioane la vândut platani, dar și cu administrația aflată în topul plantărilor acestui tip de arbori. Până la ora publicării articolului, nu am primit niciun răspuns.

de Cătălin Doscaș

Cel mai cunoscut platan din Bucureşti este cel din Parcul Cişmigiu.

Mai bătrân decât grădina în sine, inaugurată în 1854, arborele măsoară aproape 30 de metri înălţime.

Acum 300 de ani, a fost plantat pentru aspect, nu pentru aer curat.

De la nivelul ultimelor crengi, care ar putea umbri un bloc,  se văd câţiva dintre descendenţii săi. Sunt câteva mii de platani tineri care au fost sădiţi în ultimii ani, peste tot în Bucureşti.

O statistică cu privire la numărul lor nu există la această oră.

Ce este cert e faptul că nu există vreun sector care să nu-şi fi îmbogăţit fondul vegetal cu platani.

„Platanul, la noi, a început să fie plantat masiv după 2005, după o vizită a celor din Primăria Generală în Franţa.

În aceeaşi perioadă, primăriile din Franţa lansau broşuri prin care informau populaţia în legătură cu motivele pentru care renunţă la această specie. (…) Partea proastă pentru noi, sau bună pentru cei din Occident, este că pepinierele abia peste 10-12 ani pot să vândă. (…)

Multe s-au trezit cu platani, pe care nu-i mai voia nimeni pentru că nu se mai plantau prin Europa. Pepinierele au vrut să elibereze terenul şi au avut de ales. Ori îi scot şi îi aruncă în tocător, ori îi vând. Şi ghiciţi cui i-au vândut”, a spus, pentru Libertatea, preşedintele Asociaţiei Peisagiştilor din România.

În ultimii ani, nu de puţine ori, plantarea unui astfel de copac a fost sinonimă cu campaniile de înverzire a oraşului.

Primarul Sectorului 3, Robert Negoiţă (PSD), ştie cel mai bine acest lucru. Sectorul pe care îl conduce este fruntaş, în acte, la acest capitol.

Între 2007 şi 2014, administraţia locală a celui mai populat sector din Bucureşti a cheltuit 230 de milioane de euro pe spaţii verzi, flori, copaci sau gard viu.

„Cine nu plantează un copac, cine nu face un copil, … se zice că a trăit degeaba. Tocmai am plantat încă unul!”, spunea, în primăvara lui 2015, edilul Sectorului 3, la o acţiune de plantare a platanilor.

În acelaşi an, Curtea de Conturi a României publica „Sinteza Peisagistică şi Întreţinere Spaţii Verzi”.

Documentul este o radiografie a modului cum s-au cheltuit banii publici pentru spaţiul verde din Capitală.

„Au fost constatate diferențe mari între prețurile achitate de sectoare pentru același tip de plantă. Astfel, din analiza speciilor de arbori achiziționați și plantați de Sectoare și ALPAB, în perioada 2011-2014, conform proceselor verbale încheiate de ANAF, a fost identificat platanul ca specie care a fost achiziționată și plantată de majoritatea instituțiilor publice implicate.” – Curtea de Conturi a României, “Sinteza Peisagistică şi Întreţinere Spaţii Verzi”, 2015

Dincolo de exemple şi constatări, un grafic rezumă în cifre ambiţia autorităţilor locale de a continua să înverzească Bucureştiul cu platani.

Evoluţia preţurilor achitate pentru achiziţia de platani în Bucureşti între 2010 şi 2014. Sursa: Curtea de Conturi a României.

În timp ce primăriile cumpărau platani cu preţuri cuprinse între 209 lei şi 2.000 de lei, furnizorii achiziţionau puietul, nu se ştie de unde, cu preţuri între 109 lei şi 1.371 de lei.

Clienții firmelor care vând copaci sunt, în majoritate, instituții publice

Cele mai profitabile afaceri, potrivit Curţii de Conturii, au fost cele făcute de firmele private cu Administraţia Lacuri Parcuri şi Agrement şi primăriile sectoarelor 1 şi 3.

Dar primul loc îl ocupă şi aici primăria condusă de Robert Negoiţă.

„Clienții societăților furnizoare de material dendro-floricol verificate sunt în proporție de peste 50% instituții publice. În unele cazuri, procentul clienților de stat este de 81%-89% și doar în două cazuri, procentul este de 10%. (…)

Din verificările realizate de ANAF a rezultat că unele dintre aceste societăți comerciale reprezintă clienți pentru celelalte societăți, acestea furnizând materialul dendro-floricol care este ulterior livrat către instituțiile de stat.

Astfel, în cazul a 6 din cele 8 societăți comerciale verificate, administratorii au declarat că societățile nu desfășoară activități în sere și pepiniere.” – Curtea de Conturi a României, „Sinteza Peisagistică şi Întreţinere Spaţii Verzi”, 2015

Dacă actuala administraţie a Sectorului 3 a cumpărat un platan cu 2.000 de lei, primăria condusă până în 2012 de Liviu Negoiţă (PDL) a fost cea care a lansat moda copacilor normali achiziţionaţi la preţuri exotice.

Între 2009 şi 2010, aproape 2.500 de platani şi tei au fost cumpăraţi cu preţuri cuprinse între 1.559 şi 2.419 lei copacul.

Potrivit Curţii de Conturi, cu doi ani înainte, preţurile variau între 20 şi 30 de lei.

ALPAB a plantat în Sectorul 3, doar în 2016, aproape 800 de platani

Tot în Sectorul 3, dar de această dată într-o zonă aflată sub juristricţia Administraţiei Lacuri Parcuri şi Agrement Bucureşti, au fost plantaţi, în 2016, aproape 800 de platani.

Tronsonul Glina – Târg Vitan, aferent „Jardinierei Dâmboviţa”, a fost populat cu platani cu diametrul de 20-25 de centimetri.

1,474 de lei per copac a plătit municipalitatea pentru „împădurirea” malurilor Dâmboviţei.

„Arborii au fost achiziţionaţi în baza contractelor subsecvente nr. 2 şi 4/2016 la acordul cadru nr. 12282/12.09.2014 «Furnizare material dendro-floricol, semincer şi alte materiale auxiliare, necesare amenajării şi întreţinerii spaţiilor verzi» semnat cu Asocierea SC Garden Center SRLşi SC Cris Garden SRL”, se arată într-un răspuns transmis de ALPAB consilierilor locali din Sectorul 3.

Răspuns transmis de ALPAB consilierului local Sector 3, Liviu Mălureanu.

Numele societăţii Cris Garden SRL este legat de scandalul privind gazonul de pe Arena Națională. Potrivit tolo.ro, firma ar fi practicat preţuri diferite pentru aceleşi tip de servicii, printr-o suveică de contracte încheiate cu Gigi Becali. Afacerea se află acum pe masa procurorilor DNA.

Libertatea a încercat să ia legătura cu acţionarii societăţii, dar şi cu primarul Sectorului 3, Robert Negoiţă. În primul caz, numerele de telefon declarate la Registrul Comerţului nu sunt funcţionale.

În privinţa edilului Negoiţă, deşi am cerut în scris lămuri despre strategia privind fondul arborilor din sector, dar şi despre cum gestionează autorităţile locale invazia tigrului de platan, până la ora publicării acestui material, Biroul de presă nu a transmis niciun răspuns.

În episodul de mâine din Dosarul „Tigrul de platan”, Libertatea va arăta cum pot aceste insecte să ne pună în pericol sănătatea, dar şi cât de eficiente sunt pesticidele folosite de autorităţi în această perioadă.

CITEŞTE ŞI:

Dosarul „Tigrul de platan”, micul monstru care ne poate îmbolnăvi. Toată Europa se chinuie să scape de copacul care atrage insecta, noi îl plantăm abuziv

SUPER EXCLUSIVITATE/ Primele imagini cu Elena Udrea gravidă în 7 luni. Avem fotografiile și dovezile pe care le vâna toată lumea!

Urmărește-ne pe Google News