În urma deciziei recente a magistratului, care este una definitivă, dosarul va fi restituit procurorilor, pentru refacerea integrală a probatoriului.

Denunțul IICCMER și mărturii, excluse ca probe

Înalta Curte de Casație și Justiție a admis, în 30 ianuarie, contestațiile Ministerului Afacerilor Interne și a fostului comandant de penitenciar făcute împotriva deciziei judecătorului de cameră preliminară de la Curtea de Apel București, care stabilise că judecata poate începe în acest caz.

Astfel, judecătorul Ștefan Pistol a desființat încheierea atacată şi, rejudecând, a admis „cererile şi excepţiile formulate în procedura de cameră preliminară”.

El a constatat „neregularitatea rechizitoriului” în ceea ce privește descrierea faptelor pentru care Marian Petrescu a fost trimis în judecată, încadrarea juridică, indicarea şi analiza mijloacelor de probă.

O altă neregulă sesizată de magistratul ICCJ a fost „nulitatea ordonanţei nr.285/P/2016 din 6 martie 2017 prin care s-a dispus introducerea în cauză, în calitate de părţi responsabile civilmente, a Statului Român (prin Ministerul Finanţelor Publice), Ministerului Afacerilor Interne şi Administraţiei Naţionale a Penitenciarelor”.

Astfel judecătorul a exclus din mijloacele de probă menţionate în rechizitoriu denunţul Institutului de Investigare a Crimelor Comunismului și Memoria Exilului Românesc (IICCMER) și declaraţiile date, în calitate de persoană vătămată, de Sofia Dîrvaru, Dumitru Butac, Ioan Băbescu, Vasile Onose, Cezar Lipan, Horia Ilie Lipan, Eva Doca, Constantin Buşilă, Aurelia Maşca și Vasile Ciocan.

Judecătorul a stabilit că trebuie eliminate și declarațiile date, în calitate de martori, de Ioan Popa, Nistor Man, Dorina Orceag, Maria Lăcraru, Cristian Vladimir Langa, Aurelia Stănescu și Vasile Ciobâncan.

„Memorialul durerii” și pasajele din cărți nu sunt probe

O altă probă despre care judecătorul Pistol spune că trebuie exclusă din plaja probatorie a cazului lui Petrescu este „procesul verbal de redare a imaginilor privind înregistrarea pusă la dispoziţie de Societatea Română de Televiziune «Memorialul Durerii».

Totodată, magistratul a dispus excluderea sențintelor date de Curtea de Apel București și de instanța supremă în dosarul lui Alexandru Vișinescu, dar și a mărturiilor și textelor care fac referire la Penitenciarul Galaţi, la Colonia de Muncă Ostrov, legislaţia represivă.

O altă probă eliminată de magistrat este și „raportul de deplasare echipă IICCMER în Insula Mare a Brăilei”.

După toate acestea, judecătorul le cere procurorilor Parchetului Înaltei Curți de Casație și Justiție (PICCJ) să spună, în decurs de cinci zile de la pimirea soluției, dacă mențin decizia de trimitere în judecată a lui Marian Petrescu sau dacă retrag dosarul pentru refacerea și completarea probatoriului.

Judecătorul ICCJ a stabilit ca în 16 februarie să cheme la instanță toate părțile din acest caz, pentru lămurirea situației.

O sută de morți sub comanda lui Petrescu

Torţionarul Marian Petrescu, fost comandant al Penitenciarului Galaţi în perioada 1959 – 1961, a fost trimis în judecată de către procurorii Parchetului instanţei supreme, în martie 2017, pentru tratamente neomenoase care ar fi dus la moartea a 102 de persoane încarcerate, dintre care 90 de deţinuţi politici.

Citește și:

ANALIZĂ / Alba-neagra cu Declarația 600. Vrei, nu vrei, statul tot îți ia banii. Haosul continuă în sistemul fiscal

 
 

Urmărește-ne pe Google News