Ionuţ Gabriel Dragomirescu, Iţă – cum îi spuneau prietenii, era elev în clasa a IV-a la Colegiul „Mihai Eminescu” din Bucureşti. Părinții lui divorţaseră, iar el rămăsese în grija tatălui care trăia din mici afaceri ilicite.
Locuiau într-un apartament mizer, o fostă pivniţă aflată la demisolul unei clădiri vechi de lângă Piaţa Coşbuc. Vecinii susțin că l-ar fi văzut pe Iţă cerşind pe stradă. Era un copil sărac şi lipsit de supraveghere, o ţintă pentru pedofilii care ademenesc minori cu bani, mâncare sau cu alte bunuri materiale.
O moarte cruntă
Sâmbătă, 31 ianuarie 2004, în jurul orelor 14:00, Iţă i-a cerut voie
tatălui să iasă afară, la joacă. Ultima oară, băiatul a fost văzut de un vecin,
în jurul orelor 20:30, ieşind dintr-un magazin aflat în zonă. Apoi, copilul a
dispărut fără urmă.
Văzând că nu se mai întoarce acasă, tatăl l-a căutat întâi pe străzi,
iar după miezul nopţii a reclamat dispariţia la Poliţie. Dar a fost degeaba,
căci oamenii legii nu s-au îngrijorat și n-au plecat în căutarea lui Iţă, deşi
afară erau minus 6 grade, iar el avea doar 11 ani.
A fost găsit din întâmplare luni, 2 februarie, la marginea unei șosele
de lângă comuna Ciolpani. Fusese lovit în zona feţei, avea mâinile şi
picioarele rupte. Murise cu doar câteva ore înainte de a fi descoperit. În
încercarea de a se salva, copilul se târâse pe câmp înspre stradă, lâsănd în
zăpadă dâre lungi de sânge.
Greșelile din anchetă
Zeci de dosare de omor i-au trecut prin faţa ochilor. Multe, cu victime
copii. Dar despre cazul lui Iţă, comisar şef dr. Dorin Dumitran, profilerul
Poliţiei Române, spune că e cel care l-a marcat şi „l-a scos din circuit” timp
de două săptămâni. Acum, are o poză a băiatului ucis prinsă pe peretele de
lângă birou, ca un reminder.
Crima de la Ciolpani e încă nerezolvată, după 15 ani. Iar asta și pentru
că, imediat după găsirea cadavrului victimei, s-au comis greşeli îngrozitoare
în anchetă.
Mai întâi, s-a crezut că băiatul a fost victima unui accident de
circulaţie, iar până la sosirea echipei de criminalişti zona a fost contaminată
de politiştii de la rutieră şi de mulţimea de curioşi. Multe probe importante
au fost distruse atunci.
Apoi, pentru a obţine fotografii mai bune cu victima, faţa i-a fost
spălată cu apă, distrugându-se astfel alte eventuale probe biologice ce puteau
conduce la identificarea autorilor crimei.
În plus, deşi copilul exista în baza de date a poliţiei cu persoane
dispărute, abia după două zile de la găsirea cadavrului el a fost identificat.
Și tot din întâmplare.
Mi-a spus cineva: «du-te, tată, și pe la morgă, pentru că copilul ăla care e în ziar, eu bănui că este copilul tău, seamănă foarte mult cu el». Şi așa m-am dus şi l-am recunoscut.
tatăl lui Ionuţ Dragomirescu:
ADN-ul de pe pantalonii victimei
Lângă trupul băiatului, erau risipite câteva calendare promoţionale de la McDonalds. Iar la autopsie, legiştii au găsit în stomacul victimei resturi de cartofi prăjiţi. Poliţiştii au verificat camerele video de supraveghere de la fast-food-ul din zona Coşbuc, însă niciuna dintre ele nu era funcţională.
Drumul s-a închis. Şi nici până azi nu s-a putut stabili ce s-a întâmplat cu Iţă, în ultimele 30 de ore din viața lui.
La prima autopsie, legiştii au concluzionat că moartea copilului s-a
datorat asfixiei mecanice prin strangulare. Dar a doua expertiză medico-legală,
mai laborioasă, a stabilit că moartea a survenit din cauza hipotermiei şi a
agresiunii sexuale. Iţă murise de frig, abandonat pe-un câmp, în zăpadă.
Pe pantalonii copilului a fost descoperit lichid seminal, iar în baza lui s-a stabilit profilul genetic al criminalului. Timp de 15 ani, acest ADN a fost comparat cu profilul a zeci de suspecţi, dar şi cu cel al agresorilor sexuali care sunt introduşi periodic în baza de date a poliţiei. Fără niciun rezultat, până acum.
Suspecți de vază
În primele zile de anchetă, a fost suspectat Antonio Mendez Rios, un pedofil spaniol prins în timp ce abuza sexual un băiat de 15 ani în parcul din comuna Bragadiru.
În 2006, atenţia anchetatorilor s-a îndreptat către Mark Antony Bianchi, un milionar american de 43 de ani, patron al unui lanţ hotelier din SUA, urmărit de FBI pentru presupuse „infracţiuni de voiaj cu intenţia de a se angaja în activităţi sexuale ilegale”. Dar poliţia de la noi a precizat că, în România, „actele lui de pedofilie s-au concretizat până în faza de tentativă”.
În 2011, în vizor a intrat şi afaceristul german Klaus Zander, acuzat că
plătea pentru relaţii sexuale cu minori. În jurul lui Zander se dezvoltase o
întreagă reţea de proxeneţi ce racolau băieți şi-i duceau în vila din satul
Cioflingeni (aflat la 10 km de Ciolpani). La petrecerile cu caracter sexual
organizate de Zander erau invitaţi şi oameni de afaceri din străinătate.
„În timpul cercetărilor în cazul Ciolpani, am anchetat oameni de vază
care au recunoscut că sunt pedofili. Aceşti indivizi ocupă funcţii importante
în societate, de multe ori îi privim la televizor, la talk-show-uri”, declara
presei în 2006 procurorul Marian Gherman, care s-a ocupat de acest caz în
primii ani.
Leziunile şi manipularea cadavrului indică doi autori
Băieţelul de 11 ani prezenta „multiple leziuni de violenţă, caz în care
s-au reţinut şi exercitarea unor acte de cruzime asupra victimei, realizate în
contextul unor raporturi sexuale, anale şi orale, prin constrângere”, se
precizează în raportul medico-legal.
În timp ce era abuzat, copilul a fost strangulat, incomplet şi repetat,
cu o curea ce-i fusese prinsă în jurul gâtului. S-a spus despre cel care l-a
ucis pe Iţă că este un criminal sadic, care acţionează solitar.
Profilerul Poliţiei Române a studiat „cazul de la Ciolpani” și susţine
însă că acolo sunt doi autori. Teoria lui se bazează, spune el, „pe leziuni şi
pe manipularea cadavrului”.
Chiar dacă pe hainele victimei a fost găsit un singur ADN, asta „nu
înseamnă că este singurul ADN”, susţine comisar şef dr. Dorin Dumitran.
„Pentru mine este important să văd felul în care a fost manipulat cadavrul. Acesta este unul dintre cele mai importante elemente: modul în care a fost tratată victima. Pentru că asta îmi poate spune multe, inclusiv despre profesia lui”, declară profilerul Poliţiei Române.
Iar acolo, modalitatea în care acest cadavru a fost tratat, într-un mod inimaginabil, acolo nu este un singur autor. Este opinia mea, pe care o pot susține oricând, dar cu datele de medicină legală şi criminalistice.
Comisar şef dr. Dorin Dumitran:
Profilerul mai susţine şi că sugrumarea copilului „nu a fost o simplă metodă
de contenție fizică”, ci era parte din actul sexual asupra victimei. „A făcut
parte dintr-un film. Iar filmul este în capul a-u-to-ri-lor. Eu pot susține
asta. De fapt, am şi susținut în raport. Acel dosar trebuie luat de la capăt,
din nou”, spune cms. şef dr. Dorin Dumitran.
Este extrem de greu să rezolvi un dosar de crimă după 15 ani. Greşelile care se fac în primele zile de anchetă nu mai pot fi reparate niciodată, iar timpul ce trece lucrează întotdeauna în favoarea inculpaţilor neprinşi.
„Nu se ştie… Au fost dosare şi din 1997 sau 1998 şi le-am dat de cap”, mărturiseşte profilerul.