O anchetă pentru sabotaj în legătură cu cele două cabluri avariate a fost deschisă de Suedia, cu sprijinul Germaniei. Poliția finlandeză a deschis, de asemenea, o anchetă.

Suspiciuni de sabotaje

C-Lion1, un cablu submarin cu o lungime de 1.172 de kilometri care leagă Helsinki, capitala Finlandei, de portul Rostock, în nord-estul Germaniei, s-a rupt inițial, luni, în urma unui „impact extern”, potrivit operatorului său, grupul de tehnologie finlandez Cinia.

Ruptura, localizată la sud de Insula Öland, în apele suedeze, la aproximativ 700 de kilometri de Helsinki, a dus la întreruperea tuturor conexiunilor de fibră optică asigurate prin acest cablu. „Acest tip de ruptură nu se produce în aceste ape fără un impact extern”, a subliniat Cinia.

Suedia şi Lituania, după Finlanda şi Germania luni, s-au declarat „profund îngrijorate” de ruperea cablului care leagă cele două ţări.

„Situaţiile de acest tip trebuie evaluate ţinând cont de ameninţarea tot mai mare pe care Rusia o reprezintă în vecinătatea noastră”, au spus miniştrii apărării din cele două ţări, menţionând „un număr tot mai mare de activităţi hibride în Europa”.

Germania și Finlanda denunță operațiunile de război hibrid ale „actorilor răuvoitori”

Luni seara, ministrul german de externe Annalena Baerbock şi omoloaga sa finlandeză Elina Valtonen au discutat despre ameninţarea rusă. „Securitatea noastră europeană nu este ameninţată doar de războiul de agresiune al Rusiei împotriva Ucrainei, ci şi de războaiele hibride purtate de actori răuvoitori”, au avertizat ele, adăugând că „un astfel de incident trezeşte imediat suspiciunea de daune cauzate în mod intenţionat”.

Ţările europene folosesc din ce în ce mai mult termenul de „război hibrid” pentru a descrie acţiunile desfăşurate de Moscova împotriva lor cu scopul de a produce daune.

Duminică dimineaţă, un alt cablu de telecomunicaţii, Arelion, care leagă insula suedeză Gotland de Lituania, a fost şi el avariat, a explicat marţi Audrius Stasiulaitis, purtătorul de cuvânt al filialei lituaniene a operatorului suedez Telia. Traficul de internet a fost redirecţionat prin alte legături internaţionale.

„Putem confirma că întreruperea traficului de internet nu a fost cauzată de o defecţiune a echipamentului, ci de deteriorarea materială a cablului de fibră optică”, a afirmat acesta, precizând că nu au fost afectaţi clienţii.

Boris Pistorius nu crede în versiunea unor deteriorări accidentale

Ministrul german al apărării, Boris Pistorius, a estimat, de asemenea, marţi, că sabotajul este cu siguranţă de vină pentru aceste pagube. „Nimeni nu crede că aceste cabluri au fost tăiate accidental”, a spus el.

Mai multe incidente au avut loc în ultimele luni în Marea Baltică, zonă maritimă pe care o împart cu Rusia ţările nordice, cele baltice, Polonia şi Germania, care sunt îngrijorate de ameninţările de destabilizare atribuite Moscovei.

Faţă de înmulţirea acestor atacuri, fostul preşedinte finlandez Sauli Niinisto a cerut înfiinţarea unui serviciu de cooperare în domeniul informaţiilor în cadrul UE.

Finlanda a intensificat, de asemenea, monitorizarea incidentelor din Marea Baltică după izbucnirea războiului de agresiune al Rusiei împotriva Ucrainei.

„Nu cred în versiunea unor ancore care ar fi cauzat accidental deteriorarea acestor cabluri”, a adăugat ministrul german al apărării.

Tensiunile cresc în Marea Baltică

În octombrie 2023, o conductă de gaz subacvatică între Finlanda şi Estonia a trebuit să fie închisă după avariile cauzate de o ancoră de la o navă cargo chineză.

Tensiunile în Marea Baltică s-au înmulţit după invadarea Ucrainei de către Rusia în 2022. Liderul rus Vladimir Putin consideră NATO o ameninţare pentru regimul său. Odată cu aderarea Suediei şi a Finlandei la NATO, toate statele care se învecinează cu Marea Baltică, cu excepţia Rusiei, sunt acum membre ale Alianței Nord-Atlantice. Suedia și Finlanda au decis să renunțe la statutul de neutralitate pentru a nu avea într-o zi soarta Ucrainei.

 
 

Urmărește-ne pe Google News