ComenteazăPe 2 octombrie, Curtea de Apel Galați a dat hotărârea în dosarul civil nr. 103/113/2017 al lui Cătălin Nicolae împotriva Spitalului Județean de Urgență Brăila: „Admite în parte acțiunea principală. Obligă pârâtul Spitalul de Urgență Brăila către reclamantul Nicolae Cătălin la plata a 10.000 lei cu titlu de daune morale”
Instanța a adăugat că „obligă pe intimatul pârât Spitalul de Urgență Brăila către apelantul Nicolae Cătălin la plata a 5.000 de lei reprezentând cheltuieli de judecată în apel și 1.000 lei cheltuieli de judecată de la fond. Cu recurs în 30 de zile de la comunicare”.
Atât a considerat justiția din România că valorează sănătatea unui om care a rămas cu handicap pe viață și cu scăderea capacității de muncă cu 60 la sută după ce s-a infectat cu două bacterii periculoase în spital.
Oana Nicolae, soția lui Cătălin Nicolae:
Cazul Istrate, premieră pentru sistemul medical din România
În octombrie 2014, pentru o infirmitate provocată de o infecție nosocomială, Curtea de Apel Bacău l-a despăgubit pe Ovidiu Istrate cu peste o jumătate de milion de euro. Verdictul procesului, care a durat 7 ani, a reprezentat o premieră pentru sistemul de sănătate românesc.
Un an mai târziu, Guvernul a suplimentat bugetul județului Bacău și Spitalul Județean i-a dat banii omului. Povestea lui Ovidiu Istrate a fost publicată de jurnaliștii de investigație Libertatea & GSP.
Diagnosticat cu astenie la Brăila, direct în ATI la București
Cazurile lui Cătălin Nicolae și Ovidiu Istrate au similitudini semnificative și, evident, diferențe.
Pentru Nicolae, cazul lui Istrate a fost chiar model de urmat pentru drumul său în instanță.
Patima lui Cătălin Nicolae începe pe 26 noiembrie 2014, când brăileanul în vârstă de 40 de ani ajungea la Spitalul Județean de Urgență Brăila cu dureri abdominale.
”Fără prea multe investigații medicale, soțul meu a fost anunțat de chirurg că va fi internat și supus unei operații de scoatere a colecistului în ziua următoare. Din acel moment, viața noastră a început să capete forma unui coșmar”, a spus Oana Nicolae. Soția lui Cătălin a pus la dispoziția Libertății întregul dosar din instanță ce cuprinde toate fișele și analizele medicale, expertize, mărturii ale părților și alte documente oficiale.
Puroi și fecale prin sutura operației de colecistectomie
”Deși soțul meu nu se mai hrănea, starea lui fiind foarte șubredă, după zece zile de la intervenția chirurgicală a fost pregătit de medic pentru externare. În timp ce îi scoatea firele de la operație a țâșnit materie fecală și puroi prin sutură”, a povestit Oana Nicolae.
S-a intervenit din nou chirurgical și i-au fost extirpați 20 cm din intestinul gros și 50 cm din cel subțire. Medicul a scos un diagnostic din oală, fără nicio investigație medicală: boala Crohn, deși soțul meu avea 130 de kilograme și niciun simptom.
Oana Nicolae:
Nicolae a fost externat câteva zile mai târziu. Pe zi ce trecea se simțea și mai rău. Oana a sunat medicul spunându-i că soțul ei are tensiunea mică, că este afebril, dorind să-i spună ce să facă. ”Răspunsul acestuia a fost unul ce sfidează diploma de medic. «Pune-i șoșete groase și dă temperatura mai mare în cameră»”.
Omul a paralizat, diagnosticul a fost probleme psihice
Pe la sfârșitul lunii ianuarie, Cătălin Nicolae a paralizat de la gât în jos.
Soția a sunat la 112, au fost duși la spital, medicul de gardă a ignorat istoricul medical din ultimele zile și a concluzionat că nu există modificări semnificative, că nu e nicio problemă medicală internă, ci mai degrabă una psihică.
”Chiar a scris pe fișă astenie și neapetență. Am cerut transferul la București. În ambulanță a avut tensiunea 5, iar cei de la Spitalul Militar l-au internat direct la Terapie Intensivă.
A doua zi a fost diagnosticat cu infecție produsă de Clostridium Difficile toxina A și B și stafilococul auriu multirezistent MRSA. Au urmat 21 de zile grele, din care 10 a fost intubat. A făcut insuficiență renală, acidoză metabolică. A fost între viață și moarte”, a povestit partenera de viață a brăileanului. În urma complicațiilor, pacientul a rămas cu sindrom inflamator intestinal cu care va trebuie să trăiască toată viața.
Inspirat de cazurile relatate în presă
Cătălin Nicolae nu a mai putut profesa, capacitatea sa de muncă scăzând cu 60%, conform expertizelor. S-a pensionat pe caz de boală primind 400 de lei pe lună.
„După ce ne-am mai revenit cât de cât am decis că nu trebuie să lăsăm lucrurile așa, spitalul din Brăila trebuie să-și asume responsabilitatea. Am citit în presă, chiar pe tolo.ro despre cazul lui Ovidiu Istrate și de lupta lui câștigată în instanță. Am luat la mână toate cazurile prezentate public de voi, unele cu sfârșit tragic, ale unor pacienți care s-au infectat în spitale. Așa am decis să mergem în instanță”, a povestit soția lui Cătălin.
Cum a început procesul
Cei doi soți au adunat toate actele medicale de la Bacău și București.
Pentru că Spitalul Județean Bacău susținea că la ei nu există infecții nosocomiale, au depus la dosar statistica Direcției de Sănătate Publică și au demonstrat că au mai fost și alte cazuri de infecții cu Clostridium Difficile chiar în secția ATI, cea de chirurgie și în blocul operator.
În plus, au adus martori doi pacienți care au trecut în aceeași perioadă de timp prin aceeași experiență nefericită în acel spital.
Ce a spus medicul: „Ne-am fi așteptat la mulțumiri și recunoștință”
În intervenția depusă la dosar și consultată de ziar, medicul curant al lui Nicolae, chirurgul Dragoș Voicu, a susținut că „au fost doar câteva cazuri izolate de infecții cu Clostridium Difficile, care au fost tratate cu succes”.
Medicul a mai spus că în „cazul lui Cătălin Nicolae, infecția cu Clostridium, al cărui diagnostic nu ne aparține, a survenit ulterior internărilor și că sursa decontaminare nu provine din mediul nostru spitalicesc”.
Referitor la acuzația formulată de brăilean, conform căreia „în secția Chirurgie I, condițiile de îngrijire și tratament ar fi insalubre”, chirurgul susține că sunt întrunite standardele unui spital județean din România.
Având convingerea că ne-am făcut datoria cu prisosință în rezolvarea acestui caz, cu pronostic sumbru, ne-am fi așteptat la mulțumiri și recunoștință și nu la chemări în fața instanțelor de judecată.
Chirurgul Dragoș Voicu, în fața instanței:
Raport INML: Infecțiile nosocomiale au declanșat boala Crohn, nu invers
În raportul de expertiză medico-legală aflat la dosar, specialiștii de la INML București au consemnat faptul că nu au putut stabili dacă pacientul Cătălin Nicolae suferea înainte de Boala Crohn, dar că „la momentul la care reclamantul a părăsit Spitalul Județeam Brăila, pierzând nu mai puțin de 35 de kilograme, este evident faptul că boala Crohn a fost efectul infectării cu Clostridium Difficile și cu stafilococul auriu MRSA și nicidecum cauza care a creat posibilitatea infectării”.
A fost efectuată expertiză medico-legală la București, am demonstrat că niciun membru al familiei nu au fost sau nu sunt purtători de bacterii, așa cum susținea spitalul, am avut dovezi și probe pentru toate minciunile lor.
Soția pacientului:
Familia Nicolae a considerat că i s-a adus un prejudiciu de natură fizică și psihică în valoare de 1.000.000 de euro. „Pentru a putea urma tratamentul medical și a face față nenumăratelor investigații medicale pe care trebuie să le facă regulat, noi am fost nevoiți să vindem două apartamente”, a explicat Oana.
„Am vândut două apartamente pentru a supraviețui, nu renunțăm”
În primă instanță, Tribunalul din Brăila a respins acțiunea lui Cătălin Nicolae susținând că e neconcludentă. Apelul s-a judecat anul acesta la Galați.
După 8 termene, cu o pauză în cele două luni de stare de urgență decretată ca urmare a pandemiei de COVID, magistrații Curții de Apel Galați au judecat dosarul și au admis doar parțial acțiunea.
Au decis că Spitalul Județean Bacău trebuie să-i plătească lui Cătălin Nicolae 10.000 lei daune și alte 6.000 lei reprezentând cheltuieli de judecată.
Părțile au 30 de zile la dispoziție pentru a face recurs. „Verdictul este o bătaie de joc nu numai la adresa noastră, ci pentru toți ce care suferă și unii chiar mor din cauza spitalelor infecte din această țară, a indiferenței și complicității autorităților din sistemul medical”, a spus Oana Nicolae, susținând că va face recurs.