2 comentariiJurnaliştii de la emisiunea Monitor, difuzată de ARD, au reperat diverse dovezi ale acestei implicări imorale, precum date vamale și sigle pe utilaje, ambalaje din blocuri de beton şi saci pentru materiale de construcţii. Unul dintre dealerii oficiali ai companiei germane Knauf recunoaște public că participă la construcția unei clădiri rezidențiale în Mariupol în numele Ministerului rus al Apărării.
Companii deținute de un fost consul și de un oligarh rus
Compania Knauf este deținută de omul de afaceri german Nicholas Knauf, care, după cum notează sursa citată, a fost timp de mai bine de 20 de ani consul onorific al Rusiei în Germania și s-a întâlnit cu Vladimir Putin.
În Rusia, Knauf are peste patru mii de angajați. După izbucnirea războiului la scară largă, la 24 februarie 2022, din ordinul liderului de la Kremlin, compania germană a anunțat că nu are de gând să părăsească Rusia. În trecut, Nicholas Knauf a criticat sancțiunile impuse Rusiei din cauza agresiunii sale militare din Ucraina.
Cealaltă companie germană implicată în „reconstrucția” orașului Mariupol, WKB Systems, este deținută în mare parte de oligarhul rus Viktor Budarin. Această companie care produce beton celular și cărămizi de nisip și var nu este vizată de sancțiuni.
Dacă WKB Systems a refuzat să comenteze dezvăluirile privind implicarea sa în „reconstrucția” unui oraș devastat de ruși și restaurat cu multă propagandă, Knauf a difuzat un comunicat în care afirmă doar că denunță „războiul agresiv purtat de Rusia împotriva Ucrainei” și dă asigurări că respectă toate sancțiunile impuse de Uniunea Europeană. Knauf susține că își produce materialele în Rusia „exclusiv pentru piața rusă”. Compania nu a răspuns la întrebările adresate de postul german.
Critici în Germania
Chiar dacă materialele de construcție nu sunt vizate de sancțiuni, companiile ar trebui să excludă orice beneficiu dintr-un război care încalcă dreptul internațional, spun experții consultați de ARD.
Roderich Kiesewetter, președintele Comisiei pentru afaceri externe a Bundestagului, a condamnat participarea unor companii germane în lucrările de „reconstrucție” din Mariupol, subliniind că acestea beneficiază de pe urma războiului, ceea ce încalcă dreptul internațional. „Acest lucru este foarte evident în cazul Knauf, pentru că, de fapt, cimentează puterea rusă în teritoriile ocupate, inclusiv în Mariupol”, denunță deputatul german, membru al Uniunii Creștin-Democrate.
Viktor Winkler, expert în sancțiuni, precizează că mulți oameni de afaceri din sectorul construcțiilor nu sunt vizați de sancțiuni, ceea de este de neimaginat, mai ales în cazul Budarin. „Din punct de vedere juridic, există un motiv foarte bun pentru a sancționa această persoană, și anume că, cel mai probabil, această persoană face foarte multe pentru a consolida economia rusă”, explică expertul german.
Mariupolul, „reconstruit” ca exemplu pentru „lumea rusă”
Cu o populație de circa 450.000 de locuitori înainte de începutul invaziei la scară largă, orașul Mariupol, situat pe țărmul Mării Azov, a fost locul unui asediu devastator al Rusiei înainte de a fi capturat în mai 2022. Conform unei anchete efectuate de Human Right Watch, SITU Research și Truth Hounds, peste 90 la sută din clădirile rezidențiale din centrul acesui oraș au fost distruse din martie 2022 până în februarie 2023, iar cel puțin 8.000 de civili au fost uciși în bombardamentele rusești.
După capturarea orașului, autoritățile ruse au elaborat un plan de restaurare până în 2035. Ulterior, Ministerul Construcțiilor din Rusia și-a anunțat intenția de a termina lucrările până la finalul anului 2025.
În opinia analiștilor politici, Putin vrea să facă din restaurarea Mariupolului un exemplu al așa-ziselor beneficii aduse de ocupația rusă. De altfel, acum un an, președintele rus s-a deplasat în acest oraș și s-a lăsat filmat discutând cu câțiva presupuși localnici în toiul nopții.
„Criminalii revin întotdeauna la locurile crimelor lor… Ucigaşul a mii de familii din Mariupol a venit să admire ruinele oraşului şi mormintele sale. Cinism şi lipsă de remuşcări”, a reacționat atunci consilierul prezidențial ucrainean Mîhailo Podoliak.