ComenteazăÎnvecinate cu Rusia și trăind cu amintirea recentă a trecutului sovietic, Țările Baltice s-au simțit deosebit de vulnerabile când Rusia a invadat Ucraina. Ca răspuns la anxietate, mii de oameni au decis să se alăture unor unități de apărare voluntare, ca să învețe să lupte, să acorde primul ajutor, să supraviețuiască în condiții dificile sau să își apere familiile în caz de război.
Printre aceștia este și Merle Vimb, o femeie în vârstă de 38 de ani care își crește singură copiii într-o localitate în apropiere de Tallinn, capitala Estoniei. Soțul ei lucrează în străinătate și e plecat în mare parte a timpului, iar asta a făcut-o să se simtă și mai responsabilă de protecția familiei ei, în caz de conflict militar.
„Vreau să fiu cumva pregătită”
La câteva zile după începerea războiului din Ucraina, Merle s-a înscris în Naiskodukaitse, o organizație voluntară de apărare a țării, formată numai din femei. În caz de război, femeile din organizație pot să aleagă dacă oferă suport în spatele frontului sau dacă merg să lupte. În general, rolul lor e de a asigura hrana, a oferi prim ajutor răniților în caz de conflict, a organiza campanii de donații.
„Dacă doar stai acasă și citești știrile, poți să o iei razna. M-am gândit că dacă se întâmplă ceva în Estonia, vreau să fiu cumva pregătită”, povestește Merle Vimb pentru Libertatea.
Înscrierea în organizație a ajutat-o să lupte cu sentimentul de neputință și cu teama că ar putea deveni o greutate. Un civil nepregătit nu doar că nu s-ar putea proteja pe sine în timp de război sau nu și-ar putea apăra copiii, dar ar deveni o povară pentru altcineva, spune femeia.
În timpul interviului se aude din când în când plânsetul unui bebeluș. E fiul ei de un an. Protecția lui a fost principala ei motivație.
O țară cu 1,3 milioane de locuitori, Estonia și-a declarat independența față de Uniunea Sovietică în 20 august 1991, în urma unui referendum național.
„Multe femei s-au înscris din cauza războiului din Ucraina, ca să fie pregătite în caz că se întâmplă ceva în Estonia. Multe dintre ele au peste 30 de ani. Sunt femei de vârstă cu mine”, adaugă Merle.
Nu se așteaptă ca Rusia să atace Estonia în viitorul apropiat, dar crede că lucrurile ar putea degenera în următorii ani.
Număr record de înscrieri în unitățile de apărare
Naiskodukaitse, organizația în care s-a înscris Merle, face parte dintr-o structură mai amplă, numită Liga de Apărare, formată din rezerviști voluntari, bărbați și femei.
Spre deosebire de Naiskodukaitse, înscrierea în Liga de Apărare aduce obligația de a lupta în caz de război. Naiskodukaitse are peste 3.000 de membri, în timp ce Liga are în jur de 16.000 de membri.
În prima lună de la începerea războiului în Ucraina, pentru înscrierea în Naiskodukaitse au sosit 635 de aplicații, în timp ce Liga de Apărare a primit peste 900 de cereri. Același fenomen a avut loc și în Letonia, o țară vecină, unde Garda Națională Letonă (Zemessardze) a primit 440 de cereri de aderare în doar patru zile.
Consilier local în Liga de Apărare
Eveliis Padar nu a fost surprinsă de numărul mare de cereri de înscriere. Parte din Liga de Apărare din Estonia de peste 10 ani, cu grad de subofițer, femeia a observat acest aflux de fiecare dată când Rusia a atacat una dintre țările post-sovietice, fie că a fost războiul din Georgia sau cel din Ucraina, în 2014.
„Când e un conflict, observăm același pattern (tipar, n.r.): un număr uriaș de bărbați și de femei vor să se alăture”, spune femeia. În vârstă de 39 de ani, aceasta este consilier local în Tartu, un oraș din estul Estoniei, și analist la un think tank.
„Copilul meu trăiește acum exact aceleași frici pe care eu le-am trăit când eram mică, în anii 90”
S-a înscris în Liga de Apărare când avea în jur de 28 de ani și lucra ca sociolog în Ministerul de Apărare.
„Făceam sociologie militară. Studiam oamenii care erau soldați profesioniști, care sunt motivațiile lor, de ce intră în armată, de ce pleacă. Subiectul a devenit foarte important pentru mine. La un moment dat am realizat că pot să-i ofer ceva țării mele, nu doar să rămân într-o arie teoretică despre apărare, că pot să-mi ofer serviciul”, povestește Eveliis.
De-a lungul timpului a vorbit deschis despre participarea ei la structura militară, așa că la începutul invaziei rusești în Ucraina, a primit zeci de mesaje de la femei care o întrebau dacă pot să se înscrie în Ligă. Ca răspuns la întrebări a publicat un articol într-o revistă feministă din Estonia.
„Situația politică în Estonia a fost mereu fragilă, de la independență. Vecinul nostru mare nu pleacă nicăieri. Și ce mai știm din domeniul relațiilor internaționale e că este foarte imprevizibil. Copilul meu trăiește acum exact aceleași frici pe care eu le-am trăit când eram mică, în anii 90. Ce se întâmplă cu Rusia? Ne va invada armata rusească?”, explică Eveliis pentru Libertatea.
Ce înveți la antrenamente
La ambele organizații, trainingurile au loc cam o dată pe lună, însă pregătirea e ușor diferită între Liga de Apărare și Naiskodukaitse.
Înscrisă în Naiskodukaitse în primele zile din martie, Merle Vimb a parcurs până acum două din cele cinci module obligatorii. Primul a fost o introducere în istoria și structura organizației, iar al doilea training a fost unul practic.
A învățat tehnici de autoapărare, cum să te protejezi, dacă te atacă cineva, dar și cum să stingi un incendiu.
Femeia crede că e un training de bază care ar trebui să fie obligatoriu pentru toate femeile. „Sunt cunoștințe de bază de autoapărare, de prim ajutor, protecție împotriva incendiilor, lucruri practice de care poți să ai nevoie în viața de zi cu zi, nu doar în caz de război”, explică Merle.
În cei peste 10 ani în Liga de Apărare, Eveliis a strâns mii de ore de antrenament. A avansat de la soldat la subofițer în rezervă. „Trainingul de bază durează 3-4 ani. În etapa asta vei dobândi abilitățile de a lupta într-o pădure, de a lupta în oraș, vei câștiga experiență tactică diferită. Apoi ciclul începe din nou și poți trece la un nivel superior”, precizează aceasta.
E ca în armată, doar că toți membrii care participă sunt voluntari, iar trainingurile se desfășoară în weekend. Există și multe antrenamente comune cu armata. „Liga de Apărare și armata sunt foarte strâns legate. Știm ce face fiecare și cum putem lupta împreună.”
Eveliis spune că în timpul acestor antrenamente înveți o disciplină care e esențială într-un conflict. Foarte mulți oameni sunt speriați de sistemul militar, cred că își vor pierde individualitatea.
„Dar operațiunile militare nu funcționează așa. Nu poți să fii haotic și să acționezi după capul tău. E important să urmezi ordinele în timp de criză, pentru că oamenii care sunt la un nivel superior au o pregătire superioară”, adaugă aceasta.
Înveți lucruri pe care speri că nu le vei aplica niciodată
Înscrierea în Ligă nu e un hobby, precizează Eveliis Padar. Înseamnă antrenament activ ani de zile și obligația de a lupta în război, dacă începe unul.
Celor mai mulți dintre noi nu ne plac armele. Nu ne place să ne târâm în noroi, să ne jucăm de-a războiul. Facem asta ca să știm ce să facem, în caz că se întâmplă ceva.
Eveliis Padar:
De când a început războiul din Ucraina, a avut discuții cu mai mulți oameni care spun că „soluția e să propovăduiești pacea și să fii împotriva războiului”. Eveliis crede că această viziune pacifistă ar avea sens într-o lume ideală, însă, când ai un vecin ca Rusia, nu va ajuta.
„Dacă locuiești lângă o țară psihopată, cum e Rusia condusă de către Putin, nu te poți baza pe idei pacifiste”, spune ea. „Rusia ne-a arătat constant că nu te poți aștepta de la ea să se poarte logic, să respecte regulile internaționale, să respecte democrația”, adaugă Eveliis.
Viziuni diferite despre rolul femeilor în război
Deși ambele s-au alăturat unor unități de apărare a țării, Merle și Eveliis au viziuni diferite despre rolul femeilor în război.
Merle nu este de acord cu ideea ca armata să devină obligatorie pentru femei. Însă crede că este esențial ca toate femeile să învețe, în mod obligatoriu, niște noțiuni de bază de apărare.
Estonia este o țară cu o populație de 1,3 milioane de oameni. Serviciul militar este obligatoriu în Estonia pentru bărbații cu vârste între 18 și 27 de ani.
„Nu cred că ar trebui să avem aceleași sarcini ca bărbații. Dacă începe războiul, cine ne va proteja copiii? Cine va sta cu ei, dacă și mamele, și tații pleacă la război?”, se întreabă femeia.
Eveliis vede lucrurile diferit. „Cred că în Estonia ar trebui să ne uităm spre Norvegia sau Israel, unde serviciul militar e obligatoriu și pentru femei. În felul acesta, am oferi pregătire și cunoștințe către jumătate din populație care e lăsată pe dinafară în prezent. Toți bărbații tineri știu ce să facă, dacă începe un război, dar cele mai multe femei nu au nicio idee despre cum să se apere”, precizează aceasta.
Apărarea democrației nu ține de gen, spune ea.
„Ca societate, ar trebui să cultivăm înțelegerea că apărarea democrației e o datorie a tuturor, nu doar a bărbaților, a soldaților, a politicienilor sau a celor din rezervă. E o responsabilitate a noastră, a tuturor. Dacă nu ai uneltele și cunoștințele să faci asta, la ce îți folosesc viziunile pacifiste?”, adaugă consilierul din Tartu.