ComenteazăCuprins:
Legal, doar în afara siturilor arheologice
Oamenii au obținut autorizația legală de la poliție și cutreieră pădurile și terenurile țării în căutarea de obiecte istorice. Mulți dintre aceștia au găsit obiecte foarte valoroase din punct de vedere istoric, care, în lipsa activității lor, ar fi rămas în pământ, poate pentru totdeauna. Legal, activitatea de detectare se poate desfășura doar în afara siturilor arheologice.
Unul dintre membrii acestei comunități, care a avut în 3 ani un număr de 30 de descoperiri și tot atâtea predări de bunuri de patrimoniu către autorități, este Csaba Kolozsvari din Ocna Mureș, județul Alba, de profesie IT-ist.
Cea mai recentă descoperire importantă a acestuia este reprezentată de două inele medievale, unul din aur și celălalt din argint, cu o vechime de peste 400 de ani, din jurul anilor 1600. Au fost scoase la suprafață, în luna octombrie 2024, alături de câteva monede, într-o pădure din județul Mureș, de la baza unui copac.
„Este posibil să mai existe doar în colecții private”
„Pe amândouă inele apare floarea de «nu-mă-uita», care în acea perioadă era un simbol aducător de noroc, bunăstare, iubire. Pe inelul de argint sigilar apar literele IPB (în oglindă), probabil inițialele proprietarului, dar nu e exclus a fi un motto. Mai este unul asemănător descoperit într-o cetate din Ungaria. Cel de aur este o piesă remarcabilă prin măiestria execuției, dar și prin faptul că, la momentul acesta, e unicul din țară de această tipologie.
Este posibil să mai existe doar în colecții private. Deasupra blazonului cu cele 3 flori este inscripționat VGMN (Vergis Mein Nit) în germana (veche), tradus tot în floare de «nu-mă-uita», iar în lateralele blazonului se află anul 1591. În lume se cunosc în jurul a 10 inele de genul acesta”, spune Csaba Kolosvari.
Inelul din argint este de tip sigilar, fiind folosit pentru aplicarea de sigilii.
Zonă cu castele ale unor grofi maghiari
Alături de cele două inele au fost găsite și șapte monede, reprezentate de denari ungurești de argint. Este posibil să fi fost ascunse de către proprietar, pentru că au fost găsite la o adâncime de doar 10-15 centimetri.
Obiectele au fost găsite într-o zonă cu castele construite de grofi maghiari. În perioada respectivă, Transilvania traversa vremuri importante, remarcându-se Unirea celor trei Țări Românești, realizată de Mihai Viteazul în anul 1600.
Inelele și monedele sunt, în prezent, în posesia Muzeului de Istorie din Târgu Mureș, unde urmează să fie expuse publicului.
„Sigur au aparținut aceleiași persoane, un bărbat cu rang important. Când au fost fotografiate, s-a remarcat o uzură asemănătoare pe ambele inele, astfel încât este posibil să fi fost purtate pe același deget, posibil în același timp”, a completat bărbatul pasionat de istorie.
Inelul din aur are în loc de sticlă cristal de munte și, după detalii și model, a fost confecționat într-un atelier din Nurnberg.
Gladiusul roman
Csaba a mai descoperit, printre altele, o sabie romană (gladius), un depozit de bronzuri vechi de 3.000 de ani, un tezaur format din 800 de monede romane, un alt tezaur format din peste 100 de monede romane și o diplomă militară romană, obiect, de asemenea, foarte rar. Toate acestea sunt la Muzeul Național al Unirii din Alba Iulia.
„Sabia Gladius este în stare foarte bună și poate fi oricând atracția principală a unui muzeu. În țară mai există doar cinci astfel de săbii, cea găsită de mine fiind a doua ca grad de păstrare. Am găsit-o într-o pădure, fără alt obiect din epoca romană prin zonă, o pădure plină de vegetație la sol. Întâmplarea a făcut ca sabia să se afle pe o zonă destul de curată, la o adâncime de 27 de centimetri”, a completat acesta.
Gladiusul era sabia principală a soldaților romani. Era scurtă și lată, având tăișuri paralele, vârf triunghiular și o lungime de circa 65 de centimetri, o lățime de aproximativ 7,5 centimetri și o greutate de aproximativ 900 de grame. A fost realizată în mai multe variante, iar cea descoperită în Alba este de tipul Pompeii.
O altă descoperire a lui Csaba care i-a impresionat și pe istorici este reprezentată de două fragmente de diplomă militară romană.
„Datează din vremea lui Antoninus Pius, antecesorul lui Marcus Aurelius, anul 159. Am descoperit-o undeva în primăvara anului 2022 și, ulterior, a fost inclusă într-un catalog de specialitate din Germania. A fost promovată inclusiv pe o pagină foarte cunoscută de pe Facebook, The Romans, cu sute de mii de urmăritori”, mai afirma Csaba Kolozsvari. Diplomele militare atestau cetățenia romană a foștilor soldați care finalizau stagiul militar de 25 de ani. Erau realizate din două plăci de bronz ușor mai mari decât mărimea unei palme fiecare, prinse între ele cu fir de metal.
Peste 900 de monede romane
Tot în 2022, Csaba a scos la suprafață și cele două depozite de monede romane. Unul este format din 109 monede din argint, vechi de 2.000 de ani, descoperite pe teritoriul comunei Noșlac din județul Alba, iar al doilea are peste 800 de denari romani, aflați într-un vas, pe un teren agricol din zona orașului Ocna Mureș.
Depozitul de bronzuri a fost găsit în martie 2023, în zona comunei Hopârta și este format din 20 de celturi, 14 turte şi resturi de turnare, 3 vârfuri de lance, două seceri, o brăţară fragmentară, un ciocan fragmentar şi două fragmente din bronz, toate cu o vechime de peste 3.000 de ani, din epoca târzie a bronzului, undeva în jurul anului 1200 î. Chr.
Detectorul lui Csaba Kolozsvari a mai identificat multe alte obiecte de patrimoniu, printre care fibule romane, monede medievale și vârfuri de săgeți din bronz, vechi, de asemenea, de mii de ani.
Obiectele trebuie predate în maximum 72 de ore
„Când găsim ceva, predăm la primăria pe raza localității pe care am făcut descoperirea. Așa prevede legea și așa trebuie să procedeze oricine are un astfel de hobby”, a mai spus Csaba.
Procedura legală impune, în esență, detectoristului ca în termen de 72 de ore de la găsirea obiectelor să le predea la primăria localității pe teritoriul căreia se află terenul unde au fost găsite. Primarul, la rândul său, trebuie să anunțe, tot în termen de 72 de ore, direcția județeană de cultură și să le predea aici. Detectoriștii pot primi 30% din valoarea obiectelor descoperite, sumă care ajunge până la 45% dacă bunurile sunt incluse la categoria „tezaur”.
Socializare în natură
Csaba spune că are un grup de prieteni detectoriști și ies, de obicei, în weekend. „Mergem mai mult prin păduri. Căutăm să fie păduri curate, cu multă frunză, de stejari bătrâni, să nu fie lăstari între copaci, pentru a putea folosi detectorul. O ieșire durează cel puțin șase ore, iar ca distanță parcurgem între 10 și 15 kilometri. Este și o ocazie de ieșit în natură, de socializare”, mai spune pasionatul de detecție.
Echipamentul este destul de costisitor și poate depăși suma de 1.000 de euro, cu un detector de valoare medie. În afară de costul aparatului, hobbyul mai implică echipamentul de drumeție, petarde pentru câini, spray pentru urs, plus costul carburantului.
„Nu e o activitate ieftină, dar compensează prin valoarea istorică a obiectelor găsite, prin senzația trăită când le descoperi. Implică și multă responsabilitate pentru că predarea bunurilor este obligatorie. Eu când găsesc ceva, iau coordonatele GPS, fotografiez locul, notez adâncimea și ofer toate aceste date arheologilor care vor realiza, ulterior, activitățile de cercetare.
Când descopăr depozite cu multe obiecte, cum ar fi monede, nu le scot eu pe toate, ci las în seama arheologilor, care știu cum să procedeze. Îndemn toți colegii să facă la fel, pentru că e păcat ca bunurile să ajungă la un muzeu într-o pungă, fără o poveste în spate”, a mai precizat IT-istul din Ocna Mureș.
Legislație învechită
Fenomenul „detectorismului” s-a dezvoltat foarte mult în ultimii ani, dar legislația nu acoperă integral situațiile care există pe teren. „Dacă în primii ani de după Revoluție, fenomenul a fost asociat exclusiv unor grupuri care s-au ocupat de infracțiuni în zona siturilor arheologice, pot să vă spun că în ultimii ani, lucrurile s-au schimbat radical. Există persoane care dețin detectoare de metale de foarte bună calitate, sunt persoane care au studii superioare, foarte multă bunăvoință, care au experimentat detecția în alte țări ale Uniunii Europene. Foarte mulți sunt cetățeni români care au revenit din țări ale UE”, spunea recent Marius Ciută, fost ofițer de poliție pe probleme de patrimoniu și cadru didactic universitar.
Acesta afirmă că este necesară completarea legislației, pentru a face mai clară procedura de predare a obiectelor de patrimoniu descoperite de detectoriști.
„Legiuitorul nu s-a gândit în anul 2000 că va căpăta amploarea din momentul de față. Ideea unei gestionări a acestei probleme din partea instituțiilor statului este o utopie. Legiuitorul nu s-a așteptat ca fenomenul să aibă aspecte atât de variate, de la caz la caz. În momentul de față nu există o procedură unică, de urmat după preluarea acestor piese. În general, nu există proceduri. Legile se bat cap în cap la un moment dat, intrând în contradicție”, a completat fostul polițist.
Acesta completează că repertoriul arheologic național, instrumentul de care se folosesc deținătorii de detectoare de metal din România, este incomplet, în condițiile în care mai puțin de un sfert din siturile arheologice din România se regăsesc în acest document.