Colegiul „Nicolae Gane” din Fălticeni, județul Suceava, are o sală specială cu tot felul de echipamente digitale, de la o tablă inteligentă cu mai multe aplicații, un smart TV, un videoproiector, sistem audio de înaltă fidelitate, imprimantă multifuncțională, laptop, tabletă grafică și un whiteboard. 

Băncile clasice au fost înlocuite cu elemente de mobilier modern, au fost schimbate jaluzelele vechi de când școala, corpurile de eliminat, a fost scos lambriul și au montat un parchet care să reziste anilor. În spatele clasei este o zonă în care elevii pot citi și unde au o bibliotecă de mici dimensiuni. În fiecare zi, aceștia pot lua cărți acasă, cu împrumut.

Copiii de la Colegiul „Gane” din Fălticeni spun că în noile clase se simt „ca în străinătate”

Proiectul a fost realizat de două profesoare: Dana Anton și Anca Șoldănescu, în pandemie. Și-au dat efectiv seama după experiența școlii online că elevii au nevoie de altfel de clase. 

„Ne-am apucat în octombrie 2021. După ce s-a decis redeschiderea școlilor, mi s-a părut că trebuie să acordăm o atenție un pic altfel mediilor educaționale și poate adecvării lor la nevoile elevilor. Știți cum sunt școlile din România, nu sunt clase de genul acesta foarte multe, de aceea a început ca o provocare. Am pornit de la ideea să schimbăm parchetul, în clasa unde sunt dirigintă, a V-a. Apoi m-am apucat să scriu proiecte, să apelez la oamenii de afaceri din România și am avut succes”, a povestit profesoara de engleză Dana Anton pentru Școala 9. 

A fost pur și simplu surprinsă de deschiderea celor din mediul de afaceri. 

Elevii le explică profesorilor cum funcționează unele echipamente

Prima clasă au lansat-o la 1 decembrie și bucuria elevilor a fost nemărginită. A crescut și flexibilitatea predării, a exercițiilor care pot fi făcute la clasă: pe tabla mare, inteligentă și interactivă, se lucrează în echipe, individual, sunt programe de predare care pot fi adaptate, iar elevii descoperă câte o nouă funcție în fiecare săptămână. 

Dana Anton și Anca Șoldănescu sunt profesoarele care au pornit amplul proiect de transformare a claselor

„Mi se pare că acum, într-o astfel de clasă, concentrarea este pe utilizator: profesorul nu mai este elementul-cheie al clasei, ci elevii. Știu să folosească deja tehnologia, unde nu știu – învață chiar mai repede decât noi, lucrăm împreună ca într-un atelier, clasa capătă caracteristicile unui atelier. Vă spun, eu recunosc că apelez la ei când nu știu ceva, fiindcă noi nu am fost instruiți să folosim astfel de tehnologie, așa că o descoperim împreună cu elevii”, a mai povestit Dana Anton.

Încet-încet, sala Danei Anton a devenit loc de pelerinaj: alți elevi au venit să vadă cum arată clasa-minune. Mai ales că, în pauză, profesorii au decis să nu țină toate echipamentele sub lacăt și elevii le pot folosi. Iar când începe ora următoare vin și le spun dascălilor ce alte funcții noi au descoperit. 

Nu aceeași deschidere a fost și în rândul unor profesori din școală. 

„Unii vor să lucreze cu noua tehnologie, alții nu. Nu m-am gândit și nu m-am așteptat că va fi o reticență, dar de la elevi am înțeles că nu toți profesorii vor să folosească facilitățile clasei. Mai trebuie rugați frumos, mai descoperă și ei ceva nou, dar până la urmă suntem nevoiți să facem pasul ăsta. Nu putem să ne întoarcem în trecut, suntem în secolul XXI”, a spus Dana Anton. 

Bătaie pe cine iese la tablă

O oră de engleză trebuie să implice toți copiii, spune profesoara. Au o aplicație pe tabla interactivă, copiii vin pe rând, pronunță la microfon cuvinte sau fraze și aplicația le arată cât la sută au pronunțat corect și le dă șansa să mai încerce o dată. Apoi ei pot schimba tot felul de imagini, adaptate pentru un anumit context creat de aplicație, pentru a arăta că știu sensul unor cuvinte. În pauze, folosesc tableta grafică și desenează, iar la partea de „reading” a predării limbii engleze au șansa de a asculta pronunția unui vorbitor nativ și de a interacționa cu acesta. 

Nici eu nu știu exact potențialul acestor tehnologii, vara asta chiar vreau să mă specializez. Dar e clar că nouă, profesorilor, ne ușurează viața, chiar dacă e mai greu până prindem mișcarea. Știți că, de regulă, sunt copii care au emoții când trebuie să iasă la tablă, acum ei își știu singuri rândul și la fiecare exercițiu trebuie să iasă fiecare, ca să nu fie supărări. O oră de genul acesta îi face să fie activi, atenți la ei și la ceilalți.  

Dana Anton, profesoară la Colegiul „Nicolae Gane” din Fălticeni:

În pauze, elevii își pregătesc materialele pentru ora următoare, listează direct de pe telefon la imprimanta pe care o au în clasă și mai analizează ce aplicații pot folosi la tabla interactivă. 

Clasele au retroproiector, tablă smart, sistem audio, calculator și mobilier modern

Modernizare-viteză: o clasă la două luni

Văzând succesul acestui proiect, următoarea clasă SMART de la Colegiul „Nicolae Gane” din Fălticeni a fost la a IX-a, de filologie. Cu aceleași dotări și, mai mult, cu aceeași încântare la elevii care au intrat în noua clasă fix înainte de Crăciun. A treia clasă au început-o în ianuarie 2022: un fost elev care este medic în București, aflând ce se desfășoară la școala sa, a sunat-o pe profesoară și a întrebat-o de câți bani are nevoie ca să facă o nouă clasă de la zero. S-a ținut de cuvânt și a treia clasă a fost gata de 1 martie, iar în ea învață o clasă de matematică-informatică, a X-a. „Este și mai important asta pentru profilul lor”, crede Dana Anton. 

A patra clasă modernizată este una cumva informală, un „English lab” amenajat în stil britanic, o sală de lectură cu canapele, cu pernuțe pe jos, cu bibliotecă cu cărți pe care altfel nu le pot găsi elevii. Acolo se strâng, au deja cele mai râvnite locuri pe jos, pe pernele catifelate, stau la o masă din mijlocul încăperii și participă la ore de limba engleză sau folosesc spațiul ca pe unul de coworking, unde pot lucra la proiecte. 

Articolul complet, pe Școala 9. 

 
 

Urmărește-ne pe Google News