Două proiecte UDMR privind autonomia maghiară, depuse în urmă cu 16 ani în Parlament, au fost respinse de Senat

Decizia senatorilor de a curăţa istoricul proiectelor legate de autonomie a venit după scandalul de săptămâna trecută, când, din cauza epidemiei de coronavirus, un proiect privind autonomia Ţinutului Secuiesc a trecut tacit de deputaţi.

Senatul s-a reunit, atunci, în regim de urgenţă, pentru a respinge proiectul, iar preşedintele Klaus Iohannis i-a acuzat pe cei de la PSD că „vor să vândă Ardealul ungurilor”.

Marţi, senatorii au respins alte două proiecte care făceau referiri la autonomia comunităţii maghiare.

Este vorba de propunerea legislativă privind Statutul autonomiei personale a comunităţii maghiare din România şi propunerea legislativă privind Legea-cadru a autonomiei personale a comunităţilor naţionale.

Ambele acte normative au fost iniţiate de foşti parlamentari UDMR încă din 2004.

Cele două proiecte, iniţiate de foştii parlamentari Kovacs Zoltan, Pecsi Ferenc, Szilagyi Zsolt, Toro T. Tibor şi Sogor Csaba, au fost respinse de Camera Deputaţilor, în calitate de prim for legislativ sesizat, în septembrie 2004.

Ulterior, au mers la Senat, unde nu s-a mai ajuns la un vot în plen.

Prima propunere legislativă are ca obiect de reglementare Statutul autonomiei personale a comunităţii maghiare din România, prin crearea bazei juridice pentru înfiinţarea autorităţii administrativ-teritoriale specializate privind gestionarea problemelor comunităţii maghiare din România, care include păstrarea şi dezvoltarea identităţii naţionale.

Recomandări

Castelul Peleș a ajuns o ruină în proptele. Casa Regală și Ministerul Culturii negociază molcom cine să rezolve problema care accelerează degradarea

A doua este propunerea legislativă privind Legea-cadru a autonomiei personale a comunităţilor naţionale.

Aceasta prevede reglementări cu privire la instituirea autonomiei personale a comunităţilor naţionale, potrivit căreia o minoritate naţională care a întreţinut relaţii strânse cu statul român o perioadă îndelungată are dreptul de a înfiinţa instituţii proprii de autoguvernare la nivel local şi naţional cărora le sunt stabilite competenţele şi atribuţiile specifice autoguvernării, organele de conducere, actele ce pot fi adoptate, precum şi crearea unor unităţi administrativ-teritoriale cu statute speciale, potrivit Agerpres.

Urmărește-ne pe Google News