Cuprins:
Două specii noi de dinozauri descoperite în România
Studiul, condus de Verónica Díez Díaz, a implicat experți de la Universitatea din București, Museum für Naturkunde Berlin și University College London, marcând un progres important în înțelegerea biodiversității dinozaurilor europeni din Cretacicul târziu, acum aproximativ 70 de milioane de ani.
:contrast(8):quality(75)/https://static4.libertatea.ro/wp-content/uploads/2025/02/doua-specii-noi-de-dinozauri-descoperite-in-geoparcul-tara-hategului-e1740395276398-1024x577.jpg)
„Două noi specii de dinozauri – 𝑃𝑒𝑡𝑟𝑢𝑠𝑡𝑖𝑡𝑎𝑛 ℎ𝑢𝑛𝑔𝑎𝑟𝑖𝑐𝑢𝑠 și 𝑈𝑟𝑖𝑎𝑠ℎ 𝑘𝑎𝑑𝑖𝑐𝑖 – au fost identificate de o echipă internațională de cercetători în Bazinul Hațeg, aducând date valoroase despre diversitatea dinozaurilor europeni din Cretacicul târziu!”, au anunțat reprezentanții Geoparcului Internațional UNESCO Țara Hațegului.
:contrast(8):quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/uploads/feed/images/192_7cc49d8dc5e34ef6610d54d562d7ec56.jpg)
Cercetătorii au numit noile specii Petrustitan hungaricus și Uriash kadici.
Prima specie pare să fi fost puțin mai mare decât Magyarosaurus dacus, un dinozaur pitic cunoscut din aceeași zonă.
În schimb, Uriash kadici era un gigant, având de aproape patru ori dimensiunea celor doi, ceea ce ridică noi întrebări despre nanismul insular al dinozaurilor din Bazinul Hațeg.
Majoritatea dinozaurilor erbivori din această zonă erau semnificativ mai mici decât rudele lor care trăiau în alte părți, chiar și în Europa de Vest.
„Dar acum descoperim prezența unui sauropod de dimensiuni mari, Uriash, care a trăit pe Insula Hațeg alături de erbivorele mai mici, demonstrând că cel puțin unele specii au reușit să-și mențină dimensiunea mare, ceea ce necesită alte interpretări. Astfel, explorăm scenarii care indică faptul că evoluția insulară locală a fost mai complexă decât o simplă conformare generală cu nanismul insular”, explică conf. univ. dr. Zoltán Csiki-Sava, cercetător și cadru didactic la Facultatea de Geologie și Geofizică a Universității din București.

:contrast(8):quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/uploads/feed/images/192_c22346daa3a6d9c9220dd116cffedba7.jpg)
Descoperire importantă în Geoparcul Țara Hațegului
Noile fosile confirmă că diversitatea dinozaurilor erbivori din Europa a fost mult mai complexă decât se credea anterior: de la specii mari de peste 10 metri lungime și aproape 8 tone, până la pitici de 2,5 metri lungime și mai puțin de 1 tonă în greutate.

Până acum, în Geoparcul Țara Hațegului au fost descoperite patru dintre cele 11 specii de sauropode identificate pe continent.
„Geoparcul Internațional UNESCO Țara Hațegului continuă să fie un teritoriu unic pentru studiul dinozaurilor.”, au mai scris reprezentanții Geoparcului pe Facebook.
Aceste descoperiri sugerează conexiuni biogeografice între dinozaurii europeni și rudele lor din Africa, Asia și America de Sud.
„În particular, este evident că cele 11 specii de sauropode din Cretacicul târziu european nu sunt îndeaproape înrudite între ele, ci au adesea rude apropiate în Africa, Asia și uneori chiar în America de Sud și, deci, indică conexiuni biogeografice cu aceste uscaturi”, afirmă Philip Mannion, cercetător la University College London.
:contrast(8):quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/uploads/feed/images/192_8105580878c0d5beb3294560f0f68487.webp)
Dinozaurii ar fi putut migra sau chiar înota până în Europa
Studiul sugerează că, în timpul Cretacicului târziu, scăderea nivelului oceanelor a permis formarea unor rute terestre temporare între Europa, Africa și Asia.
Totuși, unii dinozauri ar fi putut ajunge pe insulele europene înotând pe distanțe de până la 500 de kilometri.
„Aceste migrații par să coincidă adesea cu un nivel mai scăzut al oceanului planetar, care ar fi putut crea rute terestre temporare către Europa dinspre Africa și Asia. Dar, în mod curios, este de asemenea posibil ca unii dintre imigranți să fi înotat până în Europa traversând de-a lungul a milioane de ani distanțe maritime de până la 500 de kilometri”, spune Paul Upchurch, de la University College London.
Paleontologia din România continuă să surprindă
Această cercetare a fost posibilă datorită finanțării oferite de The Royal Society și The Jurassic Foundation.
Studiul, care poate fi citit gratuit, aduce noi perspective asupra evoluției dinozaurilor din Europa, însă cercetătorii sunt convinși că mai sunt multe mistere de descoperit.
„Deși această lucrare a contribuit semnificativ la înțelegerea faunelor de titanozauri din Europa în Cretacicul târziu, suntem încă departe de finalul drumului. Noi situri sunt descoperite încontinuu, oferind mai mult material pentru studiu”, concluzionează Verónica Díez Díaz.
Peste 200 de urme de dinozauri de 166 milioane de ani au fost descoperite recent și în Anglia.
Descoperirea celor două specii noi de dinozauri în Geoparcul Țara Hațegului subliniază importanța României în cercetările paleontologice europene și globale.
Ați sesizat o eroare într-un articol din Libertatea? Ne puteți scrie pe adresa de email eroare@libertatea.ro
:contrast(8):quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/uploads/feed/images/280_2189a76abf9476b0f158937767815ece.jpg)
:contrast(8):quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/uploads/feed/images/280_eb0a3172cc1b60bed38dffc93580a3db.jpg)
:contrast(8):quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/uploads/feed/images/280_f9d3b037754f896a44eb72b4155de75e.jpg)
:contrast(8):quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/uploads/feed/images/280_b9b686133c57ba4375340746738c3092.jpg)
:contrast(8):quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/uploads/feed/images/280_86579540183892a29c8a8cfcee4c78cb.jpg)
:contrast(8):quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/uploads/feed/images/280_064e50d08b651b459e93db6b551421ff.jpg)
:quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/uploads/feed/images/276_24eadd07bf0b1cf7b333906c5cb94f5f.png)
:contrast(8):quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/uploads/feed/images/206_1d3882317470e32ad7c917f18ba04af4.jpg)
:quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/uploads/feed/images/278_1eaa735030c37edfa99176a33b378a73.png)
:contrast(8):quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/uploads/feed/images/43_e91c82fde31e64f0bb0fc47172544993.jpg)
:contrast(8):quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/uploads/feed/images/281_8bdc1196771c7d321935fdc1dd905a9f.jpg)
:quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/uploads/feed/images/153_a7be0a4bcc2fc7c2af671f493631c7a7.png)
:contrast(8):quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/uploads/feed/images/233_c9a84233bfc14655132f2be095768894.jpg)
:contrast(8):quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/uploads/feed/images/253_fbad8f19c6dd6c1343fca8c5b6fb30c9.jpg)
:contrast(8):quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/uploads/feed/images/197_bc63c185c8770786aa0d1c5a0f460408.jpg)
:quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/uploads/feed/images/275_e348dc3d441417e5710dd1d44941f01e.png)
:contrast(8):quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/uploads/feed/images/16_8ad605afb646f299a554d1fc16e2c275.jpg)
:contrast(8):quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/uploads/feed/images/254_b0df5c4e58529d419ea4f683192fb34b.jpg)
:contrast(8):quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/uploads/feed/images/206_850145e88abcc2cf9d19d6f09adf296a.jpg)
:contrast(8):quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/uploads/feed/images/255_286893d85f722dcce34576e247f067fe.jpg)
Loghează-te în contul tău pentru a adăuga comentarii și a te alătura dialogului.