Două ținte de mici dimensiuni, identificate în spațiul aerian de la Marea Neagră. Suspiciuni de război electronic împotriva României

„Ultimele două evenimente din spațiul aerian românesc, când, la distanță de două zile, în județul Constanța au pătruns două obiecte zburătoare de mici dimensiuni, au pus problema capacității României de a contracara astfel de violări. Specialiștii consultați de Europa Liberă spun că nu mai e vorba de drone rătăcite și pot fi acțiuni ale unui război electronic care se duce la granița României”, semnalează sursa citată într-un articol intitulat „A început Rusia războiul electronic contra României? Cum poate doborî Armata «țintele aeriene de mici dimensiuni»”.

Cele două evenimente menționate de Europa Liberă România s-au petrecut pe 17 și 18-19 octombrie. Pe 17 octombrie, adică joia trecută, radarul Armatei Române a identificat o „țință aeriană de mici dimensiuni”, în jurul orei 19:00, în zona localității Eforie Nord, țintă care a zburat apoi în direcția Topraisar. Obiectul a zburat de asemenea la aproximativ 150 de kilometri de localitatea Mihail Kogălniceanu, care găzduiește una dintre cele mai mari baze aeriene din România, dar și soldați NATO. Ulterior, în noaptea de vineri spre sâmbătă, radarul Armatei Române a semnalat un nou eveniment, în jurul orei 02:30. Mai exact, un obiect de mici dimensiuni s-a îndreptat dinspre largul Mării Negre către România și a intrat în țară pe la Sfântu Gheorghe, după care s-a plimbat două ore și la final s-a dus spre Gura Portiței.

Recomandări

Referendumul din Moldova trece la limită: dar anunță ceva profund defect

Obiectele zburătoare apărute pe radar Sursa: Europa Liberă România

Specialiști în drone și generali în rezervă ai Armatei Române consultați de Europa Liberă România consideră că aceste evenimente sunt mai grave decât par la prima vedere, deoarece obiectele zburătoare surprinse nu au fost în derivă, ci au fost direcționate precis spre teritoriul nostru.

Ținte greu de identificat

Potrivit inginerului Augustin Lupu, presedintele Asociatiei UVS Romania (Unmmaned Vehicle Systems), o „țintă de mici dimensiuni”, așa cum a fost cea care a traversat România de la Eforie la Amzacea, ar fi avut, cel mai probabil, anvergura între doi și trei metri.

„Probabil că «ținta de mici dimensiuni» definește cea mai mică rezoluție de detecție a sistemului radar cu care a fost monitorizată. Nu cred că pot fi văzute de către piloți. Este ca și cum ai căuta acul în carul cu fân. Dacă radarele nu au putut detecta cu exactitate altitudinea de zbor si locația GPS a țintei este dificil a o găsi în mod vizual de către piloții de pe avioanele de vânătoare”, spune Augustin Lupu pentru Europa Liberă România.

Recomandări

Sondaj INSCOP la comanda Libertatea. Majoritatea românilor spun că țara merge într-o direcție greșită sub PSD-PNL

Florin Rădoi, inginer și fondator al firmei Stratos Aerospace Technologies, spune la rândul său că o astfel de țintă de mici dimensiuni este greu de identificat. „Poate fi o dronă de supraveghere care poate acoperi mii de kilometri, poate fi o dronă kamikaze, un balon stratosferic de supraveghere sau chiar și o rachetă”, afirmă el.

Inginerul Rădoi precizează că o dronă, de mică sau mare dimensiune, ar putea fi oprită prin bruiaj, dar depinde de tipul ei.

„Probabilitate de război electronic”

O sursă militară a declarat, sub rezerva anonimatului, că intrarea acestor obiecte zburătoare în spațiul aerian românesc are legătură „cel mai probabil cu acțiuni de culegere de informații și de testare a reacțiilor la nivel național/NATO”.

În opinia generalului în rezervă Virgil Bălăceanu, fostul șef al Asociației Ofițerilor în Rezervă, trebuie să ne punem întrebări cu privire la capacitatea României de a gestiona astfel de evenimente, iar problema obiectelor zburătoare identificate în spațiul aerian românesc necesită abordată în CSAT. „De ce semnalul de pe radar dispare și obiectul nu a mai putut să fie urmărit? Iar aeronavele nu au avut în vizibilitate asemenea obiecte? Nu sunt sigur, dar există o probabilitate să fie o acțiune de război electronic”, semnalează generalul în rezervă.

Recomandări

Rusia reușește o străpungere importantă la Ceasiv Iar. Orașul are o importanță strategică majoră

Posibile soluții la aceste incidente

„Cum problematica aceasta devine din ce în ce mai complexă, cu mult mai multe incidente, trebuie să facă obiectul unei (discuții – n.r.) la nivelul CSAT și de aici măsurile care trebuie luate. O parte pot fi publice, altele probabil nu pot fi publice. E nevoie și de o comunicare pe care ministrul, împreună cu șeful Apărării, să o facă către media și către spațiu public pentru o înțelegere mai corectă”, insistă Virgil Bălăceanu.

Generalul în rezervă Ștefan Dănilă, fostul șef al Statului Major al Armatei Române, subliniază că una din măsurile pe care România le poate lua pentru a nu mai avea astfel de incidente este închiderea spațiului aerian în zonele de graniță.

„Dacă România decide că în zona respectivă restricționează spațiul aerian, poate să dea jos tot, și apoi vedem al cui e. Dacă România nu a declarat această zonă restricționată, atunci va face la fel. La fel ca și celelalte state din NATO, va supraveghea deplasarea acestor ținte și va acționa atunci când consideră că este pus în pericol viața oamenilor sau a bunurilor”, explică Ștefan Dănilă pentru Europa Liberă România.

Urmărește-ne pe Google News

Ați sesizat o eroare într-un articol din Libertatea? Ne puteți scrie pe adresa de email eroare@libertatea.ro