Două zile până când ne alegem președintele. Cum trăiesc o zi de alegeri sutele de voluntari anonimi care observă corectitudinea votului

În Lețca, un sat din județul Sălaj, o femeie a votat cu buletinul soțului. Un cetățean din diaspora a votat cu pixul, pentru că n-a găsit ștampilă de vot în cabină. Un domn de 70 de ani se certa la o bere cu prietenii despre procedurile electorale și voia să câștige un pariu.

Așa sună apelurile sau mesajele pe care le primesc voluntarii de la call center-ul echipei “Fiecare Vot” – o coaliție de organizații non-guvernamentale care acreditează observatori independenți în secțiile de votare și răspunde la nelămuririle cetățenilor în privința votului.

În singura încăpere cu ușa deschisă sunt câteva zeci de operatori care răspund la apelurile venite din rândul celor 640 de observatori care acoperă aproape 1.500 de secții de votare.

Când au inițiat primul call-center, la alegerile europarlamentare din 2014, erau 7 oameni într-un mic birou. Aveau câteva telefoane cu cartele Prepay, prin care coordonau 20 de observatori pe teren. Acum sunt sute de voluntari în secții și zeci în call center.

Au între 20 și 60 de ani, cei mai mulți juriști, dar și sociologi, persoane care lucrează cu refugiați sau tineri specializați în relații internaționale și științe politice. Stau în fața calculatoarelor cu chipsuri și căni de cafea.

Recomandări

Campionii traseismului politic din listele pentru alegerile parlamentare. Partidele le favorizează eligibilitatea în detrimentul candidaților noi

Toți sunt voluntari și se implică după cum au timp liber: unii stau peste 12 ore, alții vin seara sau dimineața – când se primesc mai multe apeluri.

Observatorii nepoftiți

Până la ora prânzului vin deja sute de apeluri. Așa se întâmplă mereu, așa va fi și duminică, la turul al doilea, cel decisiv, în care România decide între Klaus Iohannis și Viorica Dăncilă.

Apelurile sunt de la oameni care nu știu unde să voteze sau de la observatorii care au nelămuriri legate de aplicația mobilă pentru raportarea activității și a posibilelor abuzuri în ziua scrutinului. Aplicația realizată de Code For Romania centralizează în timp real toate informaţiile transmise de observatori sau alegători.

Alți observatori sună din cauză că președinții secțiilor de votare nu-i lasă să intre.Asta pentru că sunt suspicioși în privința prezenței în secția de votare a unei persoane pe care nu o cunosc și care nu este afiliată vreunui partid politic.

Recomandări

Hoție la Castelul Peleș. „POS-ul nu mai funcționează, se poate plăti doar cash”. Ce ar trebui să verifice Corpul de Control al Ministerului Culturii

În astfel de situații, operatorii îi sfătuiesc pe observatori să facă plângeri pe care să le depună președintelui secției de votare, iar dacă acesta nu le acceptă atunci să meargă la birourile electorale județene.

După 30 de ani de alegeri libere, România s-a normalizat și abuzurile sunt tot mai rare, dar asta și pentru că procesul este vegheat nu doar de stat, ci și de voluntarii organizați.

Oamenii care răspund la întrebări

Toți operatorii din call-center au la dispoziție un ghid pe care îl pot folosi oricând pentru nelămuriri. Când nu știu ce să răspundă cetățenilor de la capătul liniei, atât Răzvan, cât și ceilalți operatori, le cer ajutorul lui Septimius și Cezarei, care activează în Expert Forum (organizațiede experţi în politici publice şi reforma administraţiei)sau Mariei, care este observator internațional. Însă toți se dau peste cap să ajute, pentru că pe parcursul zilei apar multe întrebări din partea oamenilor din teren:

Ce faci dacă vezi afișe electorale pe o proprietate privată în ziua alegerilor? 
Răspuns: Poți să-ți pui ce vrei pe gard, dacă este proprietatea ta.

Un observator a remarcat o mașină care aduce votanți la o secție din Olt. Ce poate să facă observatorul?
Răspuns: Asta nu e ilegal, problema este să nu primească mită. Așadar, trebuie să fie foarte atent dacă nu cumva votanții primesc ceva în schimbul votului.

Recomandări

Mama copilului de 3 ani mort în accidentul provocat intenționat de soțul ei a văzut în direct tragedia: „Tati, tati nu mai mâna maşina”

Observatorul român care a fost urmărit de securitatea din Kazahstan

O femeie cu o ținută hippie face ochii mari în fața monitorului. O cheamă Maria Krause, are 42 de ani și a devenit expert electoral după ce a lucrat ca observator internațional în cadrul Biroului pentru Instituțiile Democratice și Drepturile Omului (ODIHR).

Primele alegeri pe care le-a observat în afara țării au fost cele din 2005 în Kîrgîstan. Au urmat alte 30 de misiuni în țări precum Kazahstan, Nepal, Serbia sau Ucraina.

“Cea mai provocatoare observare nu este prima, ci a doua. Atunci îți dai seama că nu există două scrutinuri la fel”, ne explică Maria.

De pildă, în Nepal a fost impresionată de oamenii care mergeau la vot în proporție de 70%, deși unii trebuiau să meargă pe jos câțiva kilometri, desculți, pe un câmp de orez ca să ajungă la o secție de votare. Iar în Kazahstan a fost urmărită de câteva mașini, despre care i s-a spus că ar fi ale Securității.

Când îi vezi pe cei din Nepal că depun un astfel de efort și stau la cozi parcă îți pare rău când compari cu România, unde secțiile de votare sunt mult mai accesibile, și totuși multă lume nu se duce

Maria Krause:

Spune că alegerile s-au apropiat foarte mult de ce înțelege ea printr-un vot corect, odată cu introducerea Sistemului de Monitorizare a Prezenței la Vot (SIMPV) în 2016. Până atunci, votul multiplu era o problemă mare în România. Acum, Maria crede că prioritatea statului ar trebui să fie unificarea tuturor legilor electorale – pentru fiecare tip de alegere – într-un singur document. Asta ar crea un sistem coerent pentru fiecare scrutin electoral.

Greul de la europarlamentare

La o masă cât jumătate dintr-o bancă de școală, stă o femeie cu maletă neagră și părul prins. O cheamă Cezara Grama și are 29 de ani. Ea, împreună cu Maria Krause, s-a ocupat de recrutarea voluntarilor pentru call-center și de alocările secțiilor de votare pentru observatori.

Cezara lucrează în Expert Forum din 2014. S-a implicat la scurt timp după ce a terminat Facultatea de Drept, pentru că voia să facă ceva diferit. Ne spune râzând că, dacă acum o vedem agitată, trebuia să fim de față în mai, când au fost alegerile europarlamentare, când oamenii din Diaspora sunau încontinuu pentru că nu puteau vota.

Procedura votului prin corespondență trebuie îmbunătățită

Singura problemă notabilă, dar care poată fi rezolvată, este cea cu votul prin corespondență, ne spune Septimius Pârvu, care activează în Expert Forum din 2012.

El a mers ca observator la secțiile pentru voturile prin corespondență din țară și a constatat următoarele:

“S-au înscris peste 41.000 de oameni ca să voteze prin corespondență. Dintre aceștia, aproximativ 35.000 au avut cererile validate. Unii le-au trimis prin Poșta Română, alții, la ambasade”, spune Septimius.

Problema este că înapoi, la secțiile pentru votul prin corespondență din țară au ajuns numai 25.000. Așadar, undeva clar este o problemă de procedură ce creează confuzie în întregul sistem. Ar trebui să vedem după alegeri de unde provin aceste diferențe.

Septimius Pârvu:

Seara se lucrează la colectarea tuturor informațiilor de pe teren. Operatorii primesc apeluri/mesaje și după ce s-a terminat ziua de votare. Se numără cănile de cafea și minutele până când vor fi publicate exit-pollurile. Chipsuri mai sunt, fiindcă operatorii nu au terminat treaba: trebuie să fie alături de observatorii din teren pentru care acum urmează greul cel mai mare: numărarea voturilor.

Maria încearcă să se adune pentru a le scrie un mesaj colegilor ei voluntari:

Felicitări și mulțumiri pentru tot efortul de până acum! Împreună am acoperit aproape 1.500 de secții de votare în primul tur al prezidențialelor. Succes în ultima parte o observării. Nu aruncați acreditarea la sfârșit. O folosim și în al doilea tur.

Maria Krause:

Al doilea tur e duminică și sutele de voluntari o vor lua de la capăt, indiferent de preferințele lor politice, de dezamăgiri și de problemele personale.

Urmărește-ne pe Google News

Ați sesizat o eroare într-un articol din Libertatea? Ne puteți scrie pe adresa de email eroare@libertatea.ro