„Atenție la tusea care nu trece după 14 zile”. Dr. Adrian Marinescu explică ce ar trebui să facă persoanele care au forme uşoare de COVID

Cei mai mulţi dintre românii confirmaţi cu COVID au forme uşoare şi stau acasă, urmând tratamentul recomandat de medicii de familie. Dr. Marinescu încearcă să nuanțeze, pe baza experienței sale și a colegilor, care e linia între liniștea că lucrurile merg bine și temerile rezonabile, care să-i facă pe oameni să meargă la spital, dacă simptomele persistă o perioadă lungă, după cele 14 zile de izolare.

– După trecerea celor 14 zile de izolare, dacă simptomele de la debutul bolii dispar şi nu apar altele noi, mai există vreun risc pentru sănătatea celor care au făcut forme uşoare de COVID?
–Nu. În proporţie de 99%, nu. Doar că trebuie pus un diagnostic corect, şi aici e nevoie de medicul de familie. E nevoie de un medic pentru a stabili dacă este o formă uşoară sau nu. Dacă e o formă uşoară, nu mai vorbesc de cea asiptomatică, intervalul de 14 zile este suficient în aşa fel încât să nu mai apară probleme. 

Recomandări

Planul „machiavelic” aplicat de un mecanic auto pentru a domina o femeie. Victima: „Mă duc şi mă omor, sincer, că nu mai pot”

– Deci, cei care au făcut forme uşoare de COVID nu ar trebui să se teamă că rămân cu sechele de la boală?
– Ei nu trebuie să mai facă absolut nimic. E adevărat însă că vorbim de o boală care are totuşi o convalescenţă mai lungă. Şi atunci, e posibil ca cei care a avut o formă uşoară să rămână, de pildă, cu o oboseală pe o perioadă mai lungă, care poate să meargă până la trei luni. Pot să rămână cu o simptomatologie care să fie persistentă… Dar, dacă au avut o formă uşoară şi nu mai au simptome după 14 zile, e ok. Iar dacă mai au simptome, ele se vor rezolva punctual. De exemplu, lipsa mirosului şi a gustului. Categoric, nu reprezintă în niciun caz un criteriu de severitate. Şi ne aşteptăm să nu treacă sau nu revină complet după 14 zile, poate să dureze mai mult. La fel ca şi oboseala. Dacă e o perioadă foarte lungă, de exemplu legată de lipsa mirosului, e bine ca acea persoană să facă un consult ORL, care ar putea să rezolve şi local, cumva, acel sindrom inflamator persistent, că despre acest lucru este vorba.

„Atenţie la tusea ce nu trece după 14 zile”

– Se recomandă totuşi ca aceşti oameni care, repet, au avut forme uşoare, fără afectare pulmonară, să mai urmeze, după cele 14 zile la capătul cărora sunt declaraţi vindecaţi, şi un tratament post-COVID?
– Categoric, nu. Dacă au o formă uşoară şi nu au o simptomatologie persistentă, categoric, nu. Dacă simptomele persistă, pot avea nevoie, pentru un interval de timp, de un tratament pentru acele simptome. Punctual: tuşeşte în continuare, ia ceva de tuse, şi aşa mai departe.

Recomandări

Cea mai dură critică a taxelor vamale anunțate de Trump: „Ziua ruinei! În materie de economie, afirmațiile lui Trump sunt o prostie totală”

– Deci nu există, la nivel naţional, un protocol de tratament post-COVID, aşa cum există protocol de tratament al COVID?
– Nu. Doar că, atenţie!, sunt pacienţi care sunt diagnosticaţi la început cu o formă uşoară şi, în final, ei ajung să aibă complicaţii.

– În aceste situaţii, simptomele apar în timp?
– Nu neapărat. Poate să nu fie un diagnostic corect. Altfel spus, dacă după 14 zile există o simptomatologie zgomotoasă, ca de exemplu tuse importantă, probabil că merită făcut un consult, în aşa fel încât să se lămurească despre ce este vorba. Atenţie la tusea ce nu trece după 14 zile. Nu contează că mirosul n-a revenit cu totul, dar dacă tuşeşte, are o tuse importantă, o stare generală proastă care nu cedează, atunci trebuie să se facă o reevaluare, bineînţeles.

Cum trebuie administrate vitaminele

– Mulţi medici de familie recomandă, după trecerea celor 14 zile, continuarea acelei scheme clasice de tratament, cu vitamina C, vitamina D şi zinc, pentru o perioadă mai lungă…
– Dar nu e un tratament. Vitaminele le putem lua şi dacă nu avem COVID. Până la urmă, vitamine, dacă vorbim de doze corecte şi nu este un exces, da, putem să luăm. Nu înseamnă că e un tratament, se merge pe ideea de recuperare.

Recomandări

Dezmăț financiar al partidelor. Cheltuieli de 68,4 milioane de lei, subvenții de doar 42,31 de milioane de lei. Unde s-au dus cei mai mulți bani

– Ce înseamnă „doze corecte”?
– E foarte simplu: doza corectă e doza din prospect. În general, pentru orice medicament. Dacă ne dă un medic, e de aşteptat să ne prescrie conform prospectului. Şi dacă nu face asta medicul, noi oricum, putem verifica. Și când spun „doza corectă”, mă refer la ceea ce spune prospectul, concret. Şi la vitamina C, şi la vitamina D. Este un tratament cu vitamine care poate fi luat pe ideea că, în convalescenţa unei boli, poate fi gripă, poate fi orice altceva, ar putea fi util. Dar nu înseamnă că e tratament pentru COVID.

– Excesul de vitamine poate avea reacţii adverse?
– Orice medicament în exces va avea, foarte probabil, reacţii adverse. Motiv pentru care el trebuie luat conform prospectului şi prescripţiei.

Urmărește-ne pe Google News

Ați sesizat o eroare într-un articol din Libertatea? Ne puteți scrie pe adresa de email eroare@libertatea.ro