2 comentariiLibertatea a stat de vorbă cu Dragoş Pătraru, realizatorul emisiunii „Starea Naţiei”, despre concedierea gazetarului Cristian Tudor Popescu de la Digi24, în contextul în care, în 2017, Pătraru a avut parte de un tratament similar la postul deţinut de compania RCS-RDS.
În 2017, Dragoş Pătraru, realizatorul emisiunii „Starea Naţiei”, difuzată la Digi 24, critica dur în emisiunea sa faptul că postul de știri ignoră cazul RCS-Intact-DNA.
Subiectul RCS-Intact-DNA s-a rostogolit în spaţiul public în mai 2017, după ce Antena 3 a difuzat înregistrări cu Ioan Bendei, administrator al RCS-RDS, care făcea favoruri unor ofițeri judiciari DNA și unor înalți responsabili din Ministerul de Interne.
„Nu fugi, mă, de subiect, ci îl ataci, îl pui pe masă, îl întorci pe toate părţile. Pentru că asta ar trebui să faci tu, ca instituţie de presă, că nu eşti în slujba lui Bendei sau a RCS&RDS. Şi nu primeşti salariu ca să taci, primeşti un salariu pentru că munceşti. Eşti în slujba publicului, pentru el cauţi adevărul, nu pentru o corporaţie, nu pentru instituţii de presă, doar pentru public. Mă rog, mai e şi varianta în care legitimaţia de presă este o acoperire şi atunci, da, nu răspunzi în faţa publicului, ci în faţa…”, spunea Dragoş Pătraru în emisiune, conform Paginademedia.
La aproximativ două luni după difuzarea emisiunii, Pătraru anunța despărţirea de Digi24, la Paginademedia. „Am reziliat contractul (n.r. – cu Digi) de comun acord, după ce am ajuns la o înţelegere cu oamenii din conducerea companiei RCS-RDS, care nu au înţeles un lucru: că noi, jurnaliştii, suntem în slujba publicului, nu a companiilor care ne plătesc”.
„Aș remarca întâi ipocrizia noastră, a breslei”
Cinci ani mai târziu, gazetarul Cristian Tudor Popescu a anunţat, într-o postare pe Facebook, că nu va mai colabora cu postul Digi 24, în urma unei „hotărâri unilaterale, care aparține Digi24”. Anunțul a venit la câteva zile după ce jurnalistul a criticat gafa făcută de postul de televiziune, care a prezentat un clip video vechi de 14 ani drept un interviu cu un recrut rus.
În plus, CTP a abordat un subiect în fața căruia postul tăcuse: legile siguranței naționale elaborate chiar de serviciile secrete, care nu au acest drept de inițiativă legislativă.
Libertatea: Cum comentați știrea concedierii gazetarului Cristian Tudor Popescu?
Dragoş Pătraru: Inițial, nu am vrut să comentez. Apoi mi-am dat seama că nu e în regulă să am aceeași atitudine pe care au avut-o alții când noi, cei de la „Starea nației”, am pățit la fel. Aș remarca întâi ipocrizia noastră, a breslei. Pe foarte puțini i-a interesat că postul Digi 24 a decis acum vreo cinci ani că e mai ok să facă cu totul altceva decât presă. DIGI a pus, de multe ori la vedere, interese ale unor corporații și ale unor instituții mai presus decât interesul public, amestecând asta cu jurnalismul de înaltă calitate într-un mod bolnav. Asta a cuprins presa peste tot în lume de când corporațiile și marii bogați au decis să fie producători de conținut pe care să pună eticheta de jurnalism.
Emisiunea „Starea nației” a spus răspicat ce se întâmplă (și) la Digi24 și a plătit prețul pe care l-au plătit apoi mulți care au plecat sau care au fost dați afară. Nu am făcut un titlu de glorie din asta (ok, poate am făcut asta un pic atunci), dar am ales să nu ne ținem gura și să mergem mai departe, chiar dacă eram plătiți mult mai bine decât am fost apoi.
Apoi, cum nota zilele trecute și colega mea, Diana Oncioiu (delazero.ro), pe domnul Popescu nu l-a deranjat deloc până acum că jurnaliștii erau dați afară de la Digi 24 pentru că voiau să spună altceva decât decidea conducerea administrativă a postului.
Nu-l deranja pe CTP nici că postul făcea sluj în fața unor personaje precum Gabriela Firea, nici că jurnaliștii de investigații aveau contracte pe trei luni, astfel încât să nu poată propune și urmări subiecte interzise de conducere.
„Domnul Popescu este o voce foarte importantă în democrația noastră șchioapă”
Oare ar fi fost domnul Popescu ok cu toate în continuare, dacă i s-ar fi prelungit contractul? Sau poate că nu știa ce se întâmplă acolo. Și nici nu realiza că imaginea lui era folosită de companie într-un mod pervers: „ce dovadă mai clară de libertate vreți decât CTP spunând tot ce-i trece prin cap pe postul nostru?”. Doar că, în rest…
Unde crede că a greșit CTP
Domnul Popescu este o voce foarte importantă în democrația noastră șchioapă, este în continuare pentru mulți un reper, când ai dubii în legătură cu un subiect, vrei să afli și ce spune CTP. Și sper să continue să fie o voce.
Cred însă că ar fi putut să îi inspire mai mult pe tinerii jurnaliști de acolo, în ultimii ani. Nu știu dacă și-a dat seama că, prin atitudinea dumnealui, a transmis că tratamentul conducerii postului la adresa jurnaliștilor e în regulă, că așa se face, că libertatea într-o redacție e un moft.
Asta e o luptă pe care trebuie să o ducem cu toții, să fim uniți în jurul ideii că există o linie roșie pe care patronii nu o pot trece. O linie despre care domnul Popescu a mai vorbit. E mult mai ușor să fii exemplu pentru ceilalți atunci când nu ești la început de drum. Când nu ai atâta nevoie de leafa aia nenorocită, când nu ai rate, când nu ai copii mici.
Libertatea: Dintre cele două subiecte remarcate de Paginademedia în ultima emisiune Cap Limpede, critica gafei postului și aducerea în discuție a legilor siguranței naționale, care credeți că a contat mai mult în decizia de concediere?
Viziunea despre lume a domnului Dinei
Dragoş Pătraru: Domnul Popescu nu e la prima critică la adresa postului respectiv, aici chiar a fost consecvent, a remarcat derapajele postului chiar și când noi am plecat de acolo. Dânsul l-a pus la punct pe Prelipceanu de mai multe ori.
Dar publicul larg nu știe cum funcționează lucrurile la Digi24. Am fost acolo, chiar dacă pe contract între două firme, și am văzut.
De când au început problemele, conducerea administrativă și editorială a fost preluată de un anume domn Dinei. Jurist. Viziunea dânsului despre lume e simplă: te plătesc, ești al meu, te dețin cu totul, spui ce vreau eu, nu ce vrei tu, indiferent dacă ești om care întinde cablul TV sau jurnalist. Nu degeaba a fost pus acolo. Amuzant este că omul crede cu tărie că jurnaliștii nu trebuie să fie în slujba publicului, ci în slujba angajatorului.
Libertatea: În 2017 ați adus în discuție pe tema tăcerii postului în privința dosarului RCS-Intact varianta în care ”legitimaţia de presă este o acoperire şi atunci, da, nu răspunzi în faţa publicului, ci în faţa…”. Ulterior, Cosmin Prelipceanu, redactor-şef al postului, v-a somat să prezentați lista cu jurnalişti acoperiţi, iar dumneavoastră ați avut o replică mai lungă, însă ați vorbit și de eticheta pusă postului de UM Digi24. Cum vedeți în prezent evoluția postului și a acestei etichete?
– Cumva, conducerea postului s-a încăpățânat în ultimii ani să arate că am avut dreptate, chiar dacă eticheta asta a mea a fost nedreaptă în privința multor oameni buni de acolo. Pentru că noi eram cei vizați atunci, am fost mult prea dur cu unele afirmații care cereau nuanțare.
Din păcate, cel care pierde – în lumea asta din care dispar toate reperele și în care cei care vor să controleze jocul au decis că dacă nu mai pot controla informația atunci soluția e să inunde spațiul public cu atât de multe „informații” încât oamenii să nu mai poată fi siguri de nimic – este publicul.
Și asta e ceva ce trebuie să facem, ceva ce trebuie să ne preocupe în fiecare zi. Să formăm cu publicul acea legătură de încredere și de susținere care să facă imposibili în presă tot felul de Dinei și tot felul de securei.
Primul pas este ca acest pachet de legi să nu treacă în forma asta bolnavă propusă de Servicii, cu buna știință a unui președinte care, pas cu pas, a reușit – și cu ajutorul unor jurnaliști – ceea ce nu i-a ieșit nici lui Adrian Năstase: să pună democrația cu botul pe labe.