ComenteazăEuroparlamentarul Dragoş Pîslaru a precizat că informaţia potrivit căreia şeful Executivului le-a transmis europarlamentarilor români să nu supere Olanda, publicată pe surse și de Libertatea, a fost una corectă, a informat news.ro.
„Ideea a fost că nu are sens în această perioadă, sensibilă, să ostilizezi opinia publică olandeză atacându-i că nu înţeleg, că vor să ne ia portul (n.red. – Portul Constanța), discursul de radicalizare al României cu nuanţe patriotarde, că noi apărăm graniţele”, a spus Dragoş Pîslaru despre cerinţa premierului către grupurile parlamentare ale României privind aderarea la Schengen.
Eurodeputatul a precizat că „a fost menţionată în mod explicit această chestiune, ideea de a nu aţâţa opinia publică şi nu a crea conflicte cu Olanda”.
El a subliniat că demersul lui Nicolae Ciucă i s-a părut unul „de bun simţ”, pentru că „avem nişte demersuri diplomatice” și trebuie „să îi lăsăm să îşi facă treaba”.
Întrebat ce impresie a lăsat premierul Nicolae Ciucă la Bruxelles, copreşedintele REPER a menţionat că poziţionarea României este pozitivă. „Sunt elemente pe care le-am jucat bine, relaţie bună cu Franţa, Germania, nu avem pe nimeni care să ne scoată la tablă că nu ne-am făcut temele. Problema României este că în plan intern nu livrează şi nu coagulează o dezvoltare economică”, a încheiat Pîslaru.
La întâlnirea avută pe 27 octombrie cu europarlamentarii români la Bruxelles, premierul și șeful PNL Nicolae Ciucă le-a spus acestora că este nevoie de diplomație bazată pe argumente în relaţia cu Olanda și că trebuie evitate discursurile agresive, au declarat atunci surse din PNL pentru Libertatea.
Olanda a cerut să nu se ia „măsuri ireversibile” privind aderarea României la Schengen
Inițial, Parlamentul European a votat pe 18 octombrie rezoluţia prin care se cere aderarea României la spaţiul Schengen cu 547 de voturi pentru, 49 împotrivă şi 43 abţineri. Potrivit documentului consultat de Libertatea, 15 eurodeputați olandezi au votat pentru aderarea României, patru olandezi au votat împotrivă, iar 6 europarlamentari olandezi, dintre care 5 aparținând partidului premierului Mark Rutte, s-au abținut de la vot.
Rezoluția Parlamentului European nu produce efecte concrete, dar a avut rolul de a da un semnal important. Extinderea spațiului Schengen necesită unanimitatea Consiliului Europei, iar votul decisiv va fi dat pe 8 decembrie, la Consiliul Justiție și Afaceri Interne (JAI) al Uniunii Europene.
Apoi, pe 20 octombrie, Parlamentul olandez a votat o rezoluţie în care se cere să nu se ia „măsuri ireversibile” legate de aderarea României şi Bulgariei la spaţiul Schengen. În document s-a făcut referire la „corupţia persistentă” şi la „problemele persistente legate de crima organizată”.
Pe 21 octombrie, europarlamentarul olandez Sophie in ‘t Veld a susținut că decizia Parlamentului de la Haga este aceea de a se opune aderării României și Bulgariei la spațiul Schengen. „Îmi este rușine că țara mea blochează accesul României la Schengen!”, a spus aceasta.
Surse: Mark Rutte nu a luat decizia finală privind aderarea României la Schengen
Potrivit surselor guvernamentale consultate de Libertatea, premierul Olandei, Mark Rutte, nu a decis încă dacă sprijină sau nu România privind aderarea la Schengen, adică nu se opune, dar nici nu a decis în favoarea aderării.
„Problema lui Rutte nu este portul Constanța, acestea sunt povești. Este vorba despre politica internă din Olanda, pentru că în martie vor fi alegeri regionale, a căror miză este importantă pentru partidul său, VVD”, au afirmat surse guvernamentale pentru Libertatea pe 25 octombrie.