Susținătorii libertății de exprimare și cei ai drepturilor la confidențialitate s-au confruntat în ultimii ani cu privire la ceea ce este cunoscut drept „dreptul de a fi uitat” în mediul online al cetățenilor europeni. Acest drept conferă oamenilor posibilitatea de a putea elimina mențiuni despre ei din mediul online în anumite situații.
Cauza judecată acum de Curtea de Justiție a Uniunii Europene a vizat doi directori dintr-un grup de societăți de investiții care au cerut Google să elimine rezultatele căutării care leagă numele lor de anumite articole care criticau modelul de investiții al grupului.
De asemenea, cei doi au cerut ca Google să elimine fotografiile lor afișate în urma căutărilor. Compania a respins solicitările, spunând că nu știe dacă informațiile din articole sunt corecte sau nu.
Ca urmare a procesului deschis de cei doi, o instanță din Germania a solicitat un punct de vedere de la CJUE privind echilibrul pe care trebuie să-l respecte justiția între „dreptul de a fi uitat” și libertatea de exprimare și de informații.
„Operatorul unui motor de căutare trebuie să elimine informațiile evidențiate în conținutul afișat când persoana care solicită acest lucru dovedește că aceste informații sunt vădit inexacte”, a precizat CJUE.
Pentru a evita o povară excesivă pentru cetățeni, judecătorii au spus că astfel de dovezi nu trebuie să provină dintr-o decizie judiciară împotriva editorilor de site-uri web și că utilizatorii trebuie doar să furnizeze dovezile rezonabile care le sunt solicitate.
După decizia CJUE, Google a transmis că linkurile și pozele în cauză nu mai erau disponibile în căutare, iar conținutul în cauză era offline de mult timp.
„Din 2014, am muncit din greu pentru a implementa dreptul de a fi uitat în Europa și pentru a găsi un echilibru sensibil între drepturile oamenilor de acces la informații și confidențialitate”, a spus un purtător de cuvânt.
Tot CJUE, în 2014, a consacrat dreptul de a fi uitat, spunând că oamenii pot cere motoarelor de căutare, precum Google, să elimine informațiile inadecvate sau irelevante din rezultatele care apar în urma căutărilor pentru numele lor.
Hotărârea a precedat regulile de referință ale UE privind confidențialitatea care au intrat în vigoare în 2018, care precizează că dreptul de a fi uitat este exclus în cazul în care prelucrarea datelor cu caracter personal este necesară pentru exercitarea dreptului la informare.