5 comentariiDoborârea dronei MQ-9 Reaper deasupra Mării Negre a generat imediat o escaladare a tensiunilor dintre Casa Albă și Kremlin, Washingtonul acuzând forțele ruse implicate în incident de comportament periculos.
Oficialii militari americani au declarat că drona Reaper efectua o misiune tipică de recunoaștere când a fost interceptată de două avioane de luptă rusești Su-27 la aproximativ 75 de mile sud-vest de peninsula ucraineană Crimeea.
Oficialii americani au spus că avioanele ruse au aruncat combustibil și au zburat în fața dronei, înainte ca unul dintre ele să lovească elicea acesteia și să o forțeze să amerizeze.
Un oficial militar american de rang înalt a declarat că drona MQ-9 decolase marți dimineață de la baza sa din România pentru o misiune de recunoaștere care durează de obicei între nouă și zece ore. Deși MQ-9 Reapers pot transporta rachete Hellfire, această dronă nu era înarmată, a precizat oficialul.
Rusia a oferit propria versiune a incidentului, spunând că aeronava americană nu a fost atinsă și că s-a prăbușit de una singură. Drona, au mai spus rușii, se îndrepta spre granița rusă cu transponderul de identificare oprit, contrar instrucțiunilor pe care Rusia le-a emis pentru spațiul aerian deasupra operațiunilor sale militare din Ucraina.
O ciocnire deliberată nu poate fi exclusă
În ciuda declarațiilor emise de la Moscova, rușii au un lung istoric de comportament pe care SUA îl consideră periculos, scrie The Guardian.
De la invazia inițială a Rusiei, în 2014, au existat mai multe cazuri de incidente asemănătoare. În 2017, un Su-27 a zburat periculos de aproape de un avion de supraveghere RC-135 Rivet Joint. Anul următor, un avion de luptă rusesc a zburat aproape de un avion de spionaj american EP-3. Iar în 2020, un Su-27 a zburat direct în fața unui bombardier american B-52.
Incidentul de marți este mai grav, deoarece a produs o coliziune – potrivit părții americane – și o amerizare forțată. Este foarte posibil ca această coliziune să fi fost cauzată de o eroare. Oficialii SUA au invocat incompetența și inconștiența pilotului rus.
Dar Dana Massicot, analista a think-tank-ului Rand Corporation, a declarat că în acest caz „nu poate fi exclusă încă o ciocnire deliberată”.
https://twitter.com/CBSEveningNews/status/1635776410605191176?ref_src=twsrc%5Etfw Coliziunea a avariat și poate a distrus un aparat care a costat până la 32 de milioane de dolari și a declanșat o cursă pentru recuperarea epavei din Marea Neagră. Dacă rușii vor ajunge primii la destinație, și vor recupera drona, ei vor căpăta un avantaj informațional – și de o reușită simbolică.
Incidentele de acest gen reprezintă o îngrijorare pentru armata americană, din cauza impredictibilității evenimentelor pe care le-ar putea declanșa, a explicat declarat comandantul Corpului de Infanterie Marină al SUA, generalul David Berger.
Ce vrea Rusia?
Un studiu al Rand Corporation din 2021, care a analizat zeci de incidente asemănătoare, a concluzionat că Rusia folosește o strategie pe care Rand a numit-o „semnalizare coercitivă”.
„Moscova pare să folosească semnalizarea coercitivă pentru a trimite mesaje specifice cu privire la activitățile pe care le consideră problematice”, arată raportul.
„Uneori, semnalul coercitiv va fi ceva de genul: avionul va veni să supravegheze ținta, rămânând la distanță, cu aripile curate (fără rachete), dar din ce în ce mai frecvent și cu aripile murdare (cu rachete), deoarece relațiile noastre bilaterale s-au deteriorat, și apoi va pleca”, a explicat Dara Massicot, una dintre autoarele raportului, pe Twitter, după incidentul de marți
„Uneori, de obicei după ce au fost folosite alte metode, semnalizarea rusă se transformă în ceva nesigur și neprofesionist pentru a forța o schimbare”, a adăugat ea.
Schimbarea pe care Rusia încearcă să o obțină în acest caz este de a ține avioanele și navele americane departe de războiul din Ucraina, unde invazia Rusiei rămâne blocată și extrem de costisitoare, iar forțele ucrainene beneficiază de sprijinul serviciilor de informații americane.
Într-un comentariu pentru CNN, generalul american în retragere Mark Hertling a explicat că „Rusia consideră Marea Neagră drept lacul lor național, ceea ce este greșit”.
Militarul a observat că în vreme ce aeronavele ruse au fost implicate în mod frecvent în interceptări ale avioanelor americane sau europene, incidentul de marți este totuși unul deosebit.
Un lucru cert anunțat de Washington: misiunile dronelor deasupra Mării Negre vor continua. „Dacă mesajul este că vor să ne împiedice sau să ne descurajeze să zburăm și să operam în spațiul aerian internațional, deasupra Mării Negre, atunci acel mesaj va eșua, pentru că asta nu se va întâmpla”, a spus purtătorul de cuvânt al Consiliului Național de Securitate John Kirby.
Ce va urma este neclar. Mai mulți oficiali americani au declarat însă pentru New York Times că nu există deocamdată informații care să sugereze că incidentul de marți ar fi debutul unei strategii mai ample de hărțuire a avioanelor de recunoaștere americane sau ale NATO.
De ce este totuși posibil ca situația să nu dea în clocot
Pentru Joe Biden, care s-a arătat decis să susțină Ucraina „atât timp cât va fi nevoie”, incidentul de marți reprezintă un moment delicat.
SUA nu susțin Kievul doar prin livrarea de armament modern. Washingtonul oferă de asemenea Ucrainei și aliaților săi o cantitate imensă de informații în timp real privind fiecare aspect al operațiunilor militare ale Rusiei, inclusiv mișcarea navelor în Marea Neagră și lansarea de rachete care vizează ținte din Ucraina.
Iar Kievul depinde în mare măsură de fluxul constant de informații – fie pentru a-și proteja infrastructura națională critică, fie pentru a-și planifica propriile operațiuni ofensive.
Dar Biden și-a propus de la bun început totodată să evite o confruntare directă cu Rusia.
Ceea ce face ca acest caz să fie unic este faptul că implică o aeronavă fără echipaj, un detaliu care ar putea împiedica escaladarea tensiunilor, a explicat Becca Wasser, cercetătoare la Center for a New American Security, un think-tank american.
„Incidentul este profund îngrijorător, având în vedere contextul în care are loc, dar faptul că a fost vorba de o platformă fără echipaj este posibil să reducă riscurile ca situația să dea în clocot”, a declarat ea pentru publicația americană The Hill.
Wasser a amintit de un incident similar în 2019, când Iranul a doborât o dronă RQ-4 Global Hawk, incident care nu a atras un răspuns militar american direct.
Stephen Twitty, un general-locotenent în retragere, în prezent expert al Centrului pentru Analiza Politicilor Europene (CEPA), a declarat și el că incidentul poate fi rezolvat și că este important ca Washingtonul să nu escaladeze și mai mult tensiunile.
„Ceea ce nu putem face este să sărim înfierbântați pentru a împinge țările în conflict”, a spus Twitty. „Nu îi putem lăsa pe ruși să ne provoace să facem ceva irațional”, a adăugat el pentru The Hill.
„Nu este vorba doar despre Statele Unite – este vorba despre noi și alte 29 de țări”, a continuat el, și „trebuie să ne comportăm într-un mod care să nu ducă NATO sau Statele Unite în război”.