Acest lucru nu înseamnă însă un salt semnificativ în anchetă. Procurorii au precizat pentru sursa citată că urmărirea penală este doar in rem, adică nu există persoane acuzate, iar urmărirea a început pentru încălcarea a două prevederi din Codul Penal care se referă la infracțiuni contra umanității.

Parchetul a transmis că sesizările „fac obiectul cercetărilor într-un dosar înregistrat pe rolul Secției Parchetelor Militare, în cauză fiind începută urmărirea penală in rem cu privire la infracțiuni contra umanității”.

Totuși, eventuala tragerea la răspundere a unor oficiali ruși este complicată din punct de vedere juridic, având în vedere că Rusia nu recunoaște jurisdicția internațională sau națională a altor state în privința actelor sale de război.

De asemenea, conducerea Secției Parchetelor Militare și-a declinat competența privind sesizările făcute încă de anul trecut privind survolări ilegale ale spațiului aerian al României cu drone, precizând că acestea au fost trimise la Parchetele de pe lângă Curțile de Apel pentru rezolvare.

Mai multe bucăți de dronă de fabricație rusească au căzut în România de la începutul războiului declanșat de Vladimir Putin în Ucraina în februarie 2022.

În februarie, șeful Statului-Major al Armatei a spus pentru Europa Liberă că „armata României nu poate să ducă operații de luptă pe timp de pace” din cauza actualei legi și că este necesară schimbarea legislației pentru ca dronele de atac să poată fi doborâte.

Surse guvernamentale au afirmat însă pe 9 septembrie, pentru Libertatea, că nu se pune problema ca România să nu fie apărată, indiferent de afirmațiile lui Gheorghiță Vlad, pentru că nu mai există noțiunea de „timp de pace”.

„Cum să nu intervenim? Intervenim de îndată. Vom acționa imediat dacă este o țintă pe teritoriul României. Oricum, Rusia nu își permite să atace România. Dar cum să lăsăm o dronă să lovească o fabrică și să nu reacționăm? Ce, ne jucăm?”, au precizat sursele citate pentru Libertatea.

 
 

Urmărește-ne pe Google News