„Cu siguranță, cărțile vor începe să se scumpească, iar livrările vor avea întârzieri din ce în ce mai mari”, spune Miruna Meiroșu, PR Manager al Editurii Curtea Veche Publishing.
Pandemia a avut un impact puternic la acest capitol. Dacă acum câteva luni exista o creștere vizibilă, dar încă minoră – de la 4 la 8% -, cauzată de lipsa temporară de personal și de scăderea numărului de furnizori de hârtie pentru Europa, acum, creșterea prețului la energie duce la creșteri spectaculoase de preț de la o comandă de hârtie la alta – în jur de 20-25%.
„Există anumite tipuri de hârtie care aproape că și-au dublat prețul. Dacă înainte de pandemie oferta pentru o comandă de hârtie era valabilă 30 de zile, în acest moment nu mai e valabilă decât trei zile – atât de rapidă este evoluția prețurilor”, explică Miruna Meiroșu.
Cărțile nu au avut purtători de cuvânt în această pandemie. Un domeniu mai puțin vizibil decât cel al muzicii, filmului sau teatrului, cu mai puțini avocați vocali, editurile susțin că fără implicarea statului riscul va cădea nu doar pe ele, ci și, generic vorbind, pe educație și cultură în ansamblu.
O criză a hârtiei
Hârtia constituie însă doar o parte din costul final de realizare a unei cărți. Mai sunt tiparul în sine, materiale auxiliare, care la rândul lor și-au mărit prețurile, dar mai sunt și costuri logistice, redacționale, de marketing. Toate s-au mărit.
„Deși vorbim de o creștere procentuală mare în prețul materiilor prime, ea nu se reflectă proporțional imediat în prețul final. Am încercat, și am și reușit o bună bucată de timp, să păstrăm prețurile la același nivel, care să nu-i afecteze pe cititori. Din păcate, nu avem cum să susținem astfel de creșteri pe termen lung, având în vedere că în acest moment creșterea prețului hârtiei ne duce la creșteri ale prețurilor de producție de 20-25% pe carte. Deja suntem nevoiți să reflectăm creșterile și în prețurile de vânzare finale ale cărților”, spune Meiroșu.
E o reașezare economică la nivel global. Nu credem că această situație se poate stabiliza mai devreme de prima parte a anului viitor.
Miruna Meiroșu, PR Manager Curtea Veche Publishing:
Și Grupul Editorial Trei se confruntă cu probleme din cauza creșterii prețului la hârtie, care a determinat o mărire de 10-20% a costului final la tipografie, arată Magdalena Mărculescu, directorul editorial.
Cătălina Nicolau, directorul executiv al Editurii Nemira, spune că prețul la hârtie a crescut în ultimul an cu 18%, iar odată cu scumpirile la energie electrică s-a mărit și costul de tipărire, tot cu aproximativ 18%.
Alt efect: cărțile ies cu întârziere din tipar
Editurile sunt afectate și de întârzieri în producție din cauza lipsei de hârtie, iar unele tipuri mai speciale nu se găsesc deloc sau se găsesc foarte greu în această perioadă.
„Am avut și încă avem situații în care nu reușim să tipărim la timp anumite cărți, pentru că furnizorii noștri nu au suficientă hârtie de un anumit tip sau fiindcă întârzie comenzile pe care ei le dau pentru o hârtie specială”, arată Cătălina Nicolau, de la Nemira.
„Dacă la tipografii camioanele cu hârtie veneau înainte la 30 de zile de la comandă, acum ele sosesc la două-trei sau chiar la patru luni. Dacă înainte existau și niște stocuri care permiteau un flux normal de producție, în acest moment stocurile tipografiilor sunt epuizate”, spune și Miruna Meiroșu, de la Curtea Veche.
Pentru că titlurile au ieșit mai greu din tipografie, Editura Trei a fost nevoită să-și schimbe planul editorial chiar înainte de cea mai bună perioadă pentru edituri. „Octombrie, noiembrie și decembrie sunt luni foarte bune în industria de carte, dată fiind proximitatea târgurilor și a sărbătorilor de iarnă, care reprezintă poate cea mai intensă perioadă de vânzări de carte”, declară Magdalena Mărculescu.
„Creșterea prețurilor la carte va fi o reacție naturală și necesară”
În fața acestor neajunsuri, editurile au reacționat diferit. Curtea Veche a dat comenzi încă din octombrie pentru cărțile care apar în ianuarie, iar Nemira a modificat planul de producție, prioritizând cărțile cu potențial de bestseller și titlurile așteptate de cititori.
„În momentul de față, putem spune că nu am fost prinși pe picior greșit, pentru că am anticipat anumite creșteri de costuri anul acesta și am fost pregătiți cu bugete flexibile”, explică directorul executiv al Editurii Nemira.
Toți reprezentanții editurilor cu care a discutat Libertatea spun însă că dacă lipsa hârtiei persistă și costurile rămân ridicate, pe termen lung, impactul asupra prețurilor cărților și a duratei de livrare va fi inevitabil.
„O mărire a prețului de producție va afecta și prețul final către cumpărător. Poate că era de așteptat acest lucru, dat fiind că oricum în România prețul cărților este mic în raport cu cel de pe piața europeană și americană. Creșterea prețurilor la carte va fi o reacție naturală și necesară din partea editorilor, dar în niciun caz nu văd cum ar putea deveni descurajantă pentru cititori”, spune Magdalena Mărculescu, de la Grupul Trei.
România a fost și este cea mai mică piață de carte din Europa, iar consumatorul este foarte dependent de preț, mai ales în contextul unei crize economice mai mari. De aceea, e important ca în astfel de momente cartea și educația să fie susținute puternic, este de părere Miruna Meiroșu, de la Editura Curtea Veche.
„Profităm de ocazie pentru a trage încă un semnal de alarmă. Orice criză – sanitară, economică – va fi provocată, prelungită, întreținută de o criză a educației. Dacă vrem să găsim soluții, avem nevoie să citim mai mult, să ne educăm mai bine, să oferim tuturor acces nu doar la internet, ci și la carte, să scăpăm de povara analfabetismului funcțional, care ne aduce în astfel de situații”.
Soluțiile reale, la nivel macro, nu de la noi pot veni. Este nevoie de o implicare și un sprijin real din partea autorităților. Editurile nu au nicio susținere și avem mare nevoie. Ar fi fost nevoie ca în toată această perioadă măcar un proces de digitalizare al industriei să fie sprijinit de stat.
Miruna Meișoru, PR Manager Curtea Veche Publishing:
Pandemia a crescut vânzările online
Pe de altă parte, deși a forțat închiderea librăriilor, pandemia a și accelerat vânzările în online. Curtea Veche a înregistrat atunci creșteri de până la 30%, atât pe propriul site, cât și prin intermediul partenerilor.
„Pandemia a adus schimbări semnificative: dacă înainte, 30% din cărți se vindeau online, în momentul de față online-ul reprezintă 50% din totalul vânzărilor. Un lucru important ce trebuie avut în vedere e faptul că, deși vânzările online au crescut în volum, pentru edituri acest lucru nu înseamnă neapărat o creștere în profit. Rabatul pe care editurile îl susțin în mediul online (n.r. – comisionul cedat site-urilor și transportatorilor cărții) este extraordinar de mare, mult mai mare decât cel din librăriile fizice”, explică Meiroșu.
Foto: Shutterstock
Ați sesizat o eroare într-un articol din Libertatea? Ne puteți scrie pe adresa de email eroare@libertatea.ro