Logoreea excesiva este o caracteristica perena a politicianului roman. Fie in campanie electorala, fie in opozitie, fie la guvernare politicianul vorbeste mult, promite din gros si face cu taraita. Argetoianu, in memoriile sale, remarca faptul ca politicianismul ieftin a aparut o data cu disparitia votului cenzitar. Universalitatea permitand o micsorare a raspunderii politice in absenta unor contacte interpersonale.
Ieri ne-am aflat in fata unei adevarate premiere politice. Un guvern si-a asumat raspunderea pe un pachet de legi care va schimba din temelii sistemul juridic actual in domeniul combaterii coruptiei. Insa si acest pachet este, pana la urma, o expresie a verbiajului excesiv. Nu rigoarea legislativa a impiedicat starpirea coruptiei aproape institutionalizate in Romania. Cum nici acest pachet de legi nu va impiedica vamesul sa ia spaga de la autocarele turcesti.
Avem PNA, magistratii au salariile mai mari, vamesii au alt sef, politistii au alte uniforme, primarii au alte salarii, iar ministrii alte masini, dar avem in continuare si coruptie.
Nu de un pachet de legi era neaparata nevoie. Ci de o vointa politica autentica. O politica procustiana care sa taie capete sau picioare, indiferent de gradul de rudenie al functionarului corupt sau de apartenenta sa politica. Dar pentru asta e nevoie de curaj sau… de mai putina dependenta financiara.