Drumul unei legi de la „Păi dacă vine șeful…” la regula care interzice instituțiilor publice să solicite copii ale documentelor emise de stat

Parlamentul este, pentru români, unul dintre cele mai lipsite de încredere locuri din țară. Dar în spațiul său există și inițiative pe care oamenii, atunci când le află, le privesc cu satisfacție. 

Fosta deputată Oana Bîzgan (USR), inițiatoarea legii catalogului agresorilor sexuali, a explicat la finalul mandatului din 2020 cum a reușit să lupte pentru câteva legi. Ea a făcut o pledoarie împotriva ideii omului providențial și pentru lucru în bipartizanism, colaborare pe care a declarat-o tot mai dificil într-o societate polarizată. De altfel, Bîzgan n-a mai candidat.

Dar Parlamentul continuă să producă și legi care dau satisfacție oamenilor. O inițiativă care a atras atenția a fost cea prin care, de la începutul lui 2022, statul nu mai poate solicita copii după documentele care sunt emise tot de către stat, în urma unor modificări aduse la OUG nr. 41/2016.

Promotorul este deputatul liberal George Tuță. În vârstă de 38 de ani, originar din Drobeta Turnu Severin și aflat la primul său mandat ca deputat PNL de Ilfov, Tuță a explicat pentru cititorii Libertatea care sunt avantajele inițiativei. 

La pașapoarte, buletine sau autorizațiile de construire

– Cum va beneficia cetățeanul în raport cu legea pe care ați promovat-o? Ne dați câteva exemple, vă rugăm?
– Când mergem să ne facem pașaport, nu va fi nevoie să avem la noi o copie a buletinului pe care să o lăsăm funcționarilor. Apoi, la școală sau într-o situație de a obține autorizațiile de construire, trebuia să lași o copie a numărului poștal pe care îl primești tot de la același departament de urbanism din cadrul primăriei. De acum înainte, le arătăm originalul la ghișeu și de acolo e treaba lor.

Recomandări

Calmul dinaintea furtunii prezidențiale. Nimeni de la PSD nu a prevăzut înfrângerea lui Marcel Ciolacu

– Când mergem să ne schimbă buletinul, de exemplu, mai trebuie să prezentăm și certificatul de naștere?
– Dacă mergem să ne schimbăm buletinul, certificatul de naștere trebuie prezentat în original, dar să mai depunem alte copii ale documentelor emise tot de stat, indiferent de serviciul public, nu mai e nevoie de așa ceva. 

Legea interzice tuturor instituțiilor statului să mai solicite cetățenilor copii ale documentelor pe care tot statul le emite, în vederea obținerii unor servicii publice pe care tot statul le prestează pentru cetățeni.  

– Cum v-ați gândit la lege?
– Practic, statul nu are încredere în documentele pe care noi le prezentăm în original și dorește o copie după aceste documente. Care, la urma urmei, se dovedesc a fi total inutile, nu fac decât să crească costurile de arhivare a documentelor dintre o instituție publică, nu se uită absolut nimeni peste ele, ci e doar un model de a se verifica din când în când statul pe sine dacă documentele emise de ei sunt aceleași.

Păstrau copiile aduse de oameni ca să confirme legalitatea eliberării

– Dar, totuși, ce v-a stârnit?
– Am stat și m-am gândit de ce este nevoie de aceste copii și am întrebat funcționari și mi-au zis: păi dacă vine șeful să ne verifice noi cum am eliberat adeverința respectivă, trebuie să avem copie la dosar. Mai mult, toate datele pe care noi le avem într-o copie a buletinului sunt pe cererea pentru serviciul public respectiv, fie că e vorba de un certificat de urbanism, spui cine ești, când te duci să depui cererea prezinți buletinul. Nu are niciun sens să mai depui și o copie a buletinului. Asta e doar una din situații.

Recomandări

Cine este Călin Georgescu, surpriza alegerilor prezidențiale 2024, turul 1. A ieșit pe locul trei în exit-poll

– În presă au apărut informații că ar fi nevoie de mai multe proiecte adoptate pentru ca legea să se poată aplica.
– Eu sunt la primul mandat de parlamentar, dar au trecut câteva sute bune de legi prin fața ochilor mei. N-aș putea spune că le știu pe dinafară. Am văzut că reglementăm la nivel de parlament niște situații care sunt mai degrabă niște excepții care ar trebui abordate într-o legislație secundară. De asta, și modelul ăsta de lege pe care l-am propus eu în care să vorbim de un principiu, fără să vorbim de sancțiuni, fără să vorbim de norme de aplicare, pentru că normele de aplicare și cum se aplică acel principiu pe care noi îl stabilim în lege ar trebui să-l facă fiecare instituție în parte.

Nu-i cred pe cei care zic că nu se poate aplica legea sub nicio formă, deoarece, de cele mai multe ori, copia respectivă vă spun sincer că nu este necesară și nu-i ajută cu nimic pe funcționari. O copie a unui document pe care tot statul l-a emis.

„Cred că se aplică deja la permise”

– Credeți că se va aplica?
– La urma urmei, trebuie și funcționarii să înțeleagă și să-și asume responsabilitatea, și cei de la ghișeu, că nu e doar un ghișeu fizic, este un om pe care îl plătim din banii noștri să valideze că persoana care a venit și a făcut cererea este reprezentată de o identitate clară și acceptă identitatea respectivă.

Recomandări

Live Text Rezultate BEC alegeri prezidenţiale 2024, turul 1. Elena Lasconi l-a depășit pe Marcel Ciolacu și a intrat în turul doi al alegerilor

Cred că sunt instituții care aplică deja legea asta, cred că la serviciul de permise de conducere nu mai e nevoie de alte documente suplimentare, doar să prezinți în original cartea de identitate și-ți emite permisul auto în urma testărilor legale.

Al doilea model de administrație este administrația asta mai leneșă, care va aplica legea fără să mai plimbe oamenii la colțul străzii pentru a face o copie de buletin și au ei xeroxul și infrastructura necesare pentru a nu-și schimba procedurile. 

Adică vor face ei, cei de la stat, copie. Dar asta este o soluție extrem de costisitoare pentru administrație și fără niciun fel de logică funcțională.

Doar jumătate din ministere au răspuns

– Mai este de lucru pentru a pune la punct unele proceduri?
– Am alergat după momentul scrierii textului de lege pe la toate grupurile parlamentare și am stat de vorbă cu toți colegii. Și toate grupurile, inclusiv minoritățile, au semnat ca inițiatori această lege. 

Legea a avut ca termen de intrare în vigoare 1 ianuarie 2022, ea a fost aprobată în noiembrie. Au fost la discuție două luni, moment în care nici eu nu am stat degeaba, am întrebat cam toate ministerele care ar avea responsabilitate în a oferi servicii publice cetățenilor cum se pregătesc și cum pot să se implice pentru a aplica această lege. 

Cam jumătate din ei nu au reușit să-mi răspundă – nu știu de ce, chiar dacă termenul din regulament e ca în 30 de zile să primim noi, ca parlamentari, răspunsul la întrebările oficiale. Niciunul din ei nu a sesizat vreo situație extrem de complicată în care ar fi imposibil să aplice această lege. 

Mai mult decât atât, și țin să-i felicit pe cei de la Ministerul Agriculturii, unde ei au și demarat un proces de a identifica astfel de situații și au creat o adresă de mail prin care cei care sunt în legătură cu Ministerul Agriculturii să le poată scrie pentru a remedia.

Se previn și „accidentele birocratice” de ultimă oră

– Ce avantaje mai are legea?
– Cred că este primul pas într-o logică de digitalizare. Digitalizare nu înseamnă să urci o copie de buletin pe un portal, ci ar fi frumos să introduci CNP-ul și să fii recunoscut și ai toate datele acolo. Dar avantajele rămân pentru oameni.

– Le enumerați, vă rugăm?
– În primul rând, nu-i mai punem pe drumuri. Este extrem de important ca statul să înțeleagă că trebuie să fie într-un parteneriat cu cetățenii și să nu-i plimbe că nu au o copie după nu știu ce document.
În al doilea rând, mai este o chestiune care îi va ajuta pe cetățeni. Se întâmplă deseori să primească o notificare în penultima zi în care termenul-limită de obținere a serviciul public respectiv urma să se întâmple că nu au o copie a nu știu cărui document. 

Nu ai de unde să dovedești că tu ai depus-o. Și așa se întârzie obținerea serviciului respectiv. Fie că e vorba de o autorizație pentru branșarea la utilitățile publice, în general, în doza asta de urbanism e cel mai mare du-te-vino pe care administrația ți-l pune la dispoziție.

Și cred că aceste două exemple sunt destul de clare în care această lege – pe care încă o dată zic, toți colegii mei, atât de la Senat, cât și de la Camera Deputaților, au votat-o, cu o singură excepție: domnul Coarnă, care mi-a argumentat că polițiștii nu pot aplica această lege pentru că nu au suficientă hârtie ca să facă ei xeroxul. Dar știm bine cu toții, atât timp cât ne plimbăm prin trafic, nu s-a întâmplat niciodată ca un polițist să ne ceară o copie a actului de identitate. Știm că au sisteme informatice pe mobil unde pot verifica dacă avem RCA, dacă avem permisul valid.

Urmărește-ne pe Google News

Ați sesizat o eroare într-un articol din Libertatea? Ne puteți scrie pe adresa de email eroare@libertatea.ro