ComenteazăUPDATE: În cadrul emisiunii Adriana Nedelea LA FIX, secretarul de stat din cadrul Ministerului Sănătății Nelu Tătaru a spus că va fi făcut un un control la DSP București, deși în acest moment legea nu prevede acest lucru. În plus, el a vorbit despre schimbarea legislației, subliniind că „este șocant să te apuci să controlezi o unitate care controlează”.
Direcţia de Sănătate Publică (DSP) Bucureşti, instituţia care veghează la igiena din spitale, policlinici, restaurante sau şcoli are sediul în zona Iancului, într-o fostă casă boierească de pe strada Avrig.
Pliante şi afişe despre cum poate fi păstrată igiena,
când trebuie să te speli pe mâini (“când sunt foarte murdare”), când trebuie să
te dezinfectezi pe mâini (în restul timpului) sau ce este coronavirusul se află
peste tot în instituţie. Însă la atât se opreşte protecţia contra infecţiilor pentru
cineva care intră pe uşa DSP.
La parter, funcţionează doar două din cele trei
grupuri sanitare. Toaleta funcțională are apă rece, ţevi scorojite şi un
dispozitiv pentru săpun lichid. Gol. Nici hârtie igienică, nici spray-uri cu
dezinfectant. Nimic care să dea impresia minimei preocupări pentru igienă.
Cel
mai scump săpun din lume
La capătul holului, dai de chiuveta de serviciu, ruginită, cu un aer interbelic, la fel ca întreaga clădire.
Cârpe vechi, perii uzate şi o pereche de mănuşi de cauciuc atârnă pe o scară de zidar. Pe una dintre cârpe se usucă, la lumina neonului, două bucăţi de săpun de toaletă.
Contrar aparenţei banale, este un săpun foarte scump: în 2019, DSP Bucureşti a achiziţionat servicii de curăţenie de la Total Maintenance Services, o firmă cu doi angajaţi, din Sectorul 2.
Contractul e în valoare de 84.000 de lei. Bani suficienţi să speli pe jos cu perii noi şi să mai schimbi mopul din când în când. Poate să adaugi şi nişte detergent de podele.
„Dezinfectant n-am avut niciodată”
Portarul de la intrarea în sediu ridică din umeri când
îl întrebi de dezinfectant pentru mâini sau de săpun la baie. “Dezinfectant
n-am avut niciodată. Săpun puneau într-o vreme, acum nu mai pun, nu ştiu de
ce”.
La Biroul de Relaţii cu Publicul, nu e rost de dialog
cu singura angajată aflată înăuntru. “De ce nu aveţi săpun la baie?”, “La orice
întrebare, răspundem doar în scris, ne trimiteţi pe mail sau… Dar numai în
scris”, “Nici dezinfectant pentru mâini nu aveţi… Doar pliante”, “V-am spus,
răspundem numai în scris”.
În spatele funcţionarei se vede o chiuvetă mică, iar pe un dulap, lângă chiuvetă, sunt prosopelul şi săpunul, aduse probabil de acasă.
Savanta care n-a descoperit săpunul
DSP Bucureşti are 210 angajaţi, medici, asistenţi, infirmieri, farmacişti, chimişti, fizicieni.
Cel mai mare salariu de bază este de 16.344 de lei, pentru funcţia de şef de laborator. Un inspector superior câştigă în jur de 7.500 de lei lunar, un şofer – 4.000 de lei.
La salariile de bază se adaugă indemnizaţia lunară de hrană, 347 de lei, şi sporuri de condiţii vătămătoare. La ce culoare au cârpele puse la uscat pe holuri, nu poţi să reclami că sporurile sunt nejustificate.
Instituţia este condusă de Cristina Pelin, doctor inginer
chimist şi cercetător ştiinţific. E specializată în materiale pentru industria
aeronautică şi aerospaţială. Putea să fie şi o simplă absolventă de gimnaziu,
pentru că reacţia de saponificare se învaţă la chimie organică în clasa a VIII-a.
Iar în ritmul în care se reformează învăţământul românesc, peste câţiva ani,
fabricarea săpunului din grăsime şi sodă caustică se va preda la clasa
pregătitoare.
Microbii, alergaţi cu mașini electrice
Printre achiziţiile publice ale DSP Bucureşti nu găseşti baxuri de hârtie igienică.
Găseşti, în schimb, automobile electrice. Conform SEAP – SICAP, în 2018, Direcţia a cumpărat de la Porsche Romania SRL două “autoturisme electrice 100%”, la preţul de 131.000 de lei fiecare. Un contract a fost atribuit prin achiziţie directă, celălalt, prin procedură simplificată. Anul trecut, DSP a cumpărat prin achiziţie directă încă un automobil electric, tot de la Porsche România SRL, la un preţ ceva mai mic: 90.547 de lei.
Trei automobile de lux, aşadar, şi nici o picătură de
săpun la toaletă. Aşa arată ordinea priorităţilor în instituţiile publice
româneşti.
Responsabili
cu asistenţa
medicală în caz de epidemii
Subordonată Ministerului Sănătăţii, Direcţia de Sănătate Publică Bucureşti răspunde de toate programele naţionale de sănătate, de la programul de vaccinări până la măsurile legate de cazurile de coronavirus, la nivelul Capitalei.
DSP Bucureşti are datoria să controleze zeci de instituţii de stat şi private. Însă, dacă la rândul său DSP Bucureşti ar fi controlată şi luată la rost privind igiena din sediu, riscă să rămână fără aviz de funcţionare.
Conform Regulamentului de organizare şi funcţionare a direcţiilor de sănătate publică judeţene şi a municipiului
Bucureşti, articolul 5, alineatul 1, DSP-urile au şi această atribuţie: “coordonează serviciile de asistență medicală din teritoriu,
organizează, coordonează și participă la
asistența medicală în caz de calamități, epidemii, catastrofe și alte situații
deosebite, organizează, coordonează și răspund de pregătirea rețelei
sanitare pentru apărare, sub coordonarea Ministerului Sănătății”.