Duce testarea antidrog în școli la scăderea consumului în rândul elevilor? Experiența altor zece țări europene

Una dintre măsurile anunțate de demnitari este testarea elevilor în școli, dar profesori și reprezentanții părinților și elevilor nu cred că această măsură va avea efectul scontat. După două săptămâni de dezbateri, Ministerul Educației și cel al Sănătății pregătesc un act normativ care să permită testarea unor elevi, dar în anumite condiții și cu acordul părinților.

În general, așa se întâmplă și în alte țări europene, unde au fost discutate și implementate mai multe strategii de prevenție și combatere a consumului și traficului de droguri de-a lungul timpului. Unele state au deschis subiectul testării elevilor în școli încă din anii 2000, iar în prezent elevii pot fi testați în Belgia, Croația, Cehia, Ungaria, Irlanda, Italia, Olanda, Norvegia, Suedia sau Marea Britanie, potrivit unui raport întocmit de Centrul European de Monitorizare a Drogurilor și a Dependenței de Droguri. 

Cum se întâmplă în alte țări testarea:

• Pentru a testa elevii în Irlanda și Suedia este nevoie atât de acordul părinților, cât și de cel al elevilor;
• În Republica Cehă și Finlanda, testarea antidrog se realizează doar „când este considerată necesară și rezonabilă” și cu consimțământul părinților și elevilor;
• În școlile profesionale din Slovacia se pot efectua aceste teste cu scopul „protejării siguranței la locul de muncă”.
• În Statele Unite se fac teste de depistare a consumului de droguri și alcool pe scară largă în anumite locuri de muncă din anii 80. Din 2003 a fost înființată și o instituție care oferea granturi școlilor care voiau să îi testeze pe elevi aleatoriu, cu consimțământul părinților, ca o condiție pentru participarea la programe sportive și alte activități extracurriculare competitive sponsorizate de școală. 
• În Rusia, există o lege din 2013 care cere testarea antidrog în două etape, întâi o evaluare socio-psihologică urmată de teste medicale. Testul se efectuează pe o pe bază de voluntariat. 

Recomandări

Raport al Congresului SUA: De ce armata rusă a înregistrat pierderi semnificative și n-a fost capabilă să câștige războiul din Ucraina ANALIZĂ

Nu are dovezi științifice

Testarea ca metodă de prevenire a consumului de droguri rămâne însă pentru specialiști una controversată, care iscă în continuare dezbateri. „Cei care se opun testării drogurilor susțin că nu este adecvat din perspectiva drepturilor omului și, de asemenea, că nu este o metodă eficientă de prevenire. Din punct de vedere etic considerații exprimate împotriva testării drogurilor includ faptul că se consideră că acesta subminează drepturile copiilor. În plus, a fost exprimată îngrijorarea că testarea compromite încrederea și poate interfera cu încrederea dintre școli și elevi”, spun autorii cercetării. 

Mai mult, nu există nicio dovadă științifică a efectelor. „Pe baza rezultatelor inconsecvente ale studiilor analizate, nu este clar dacă testarea drogurilor în școli are sau nu vreun impact semnificativ asupra ratelor de consum ilicit de droguri declarate de elevi. În rândul elevilor din clasele a VIII-a, a X-a și a XII-a intervievați, testarea drogurilor în școli nu a fost asociată nici cu prevalența sau frecvența consumului de marijuana sau a altor tipuri de droguri”, mai spun cercetătorii. 

29% dintre adulții din UE au consumat droguri

Același studiu arată că nu se poate face o legătură clară între scăderea frecvenței consumului de substanțe și testarea în școli, astfel că testarea elevilor ar trebui realizată „cu prudență”.

Recomandări

Despre proiectul unui stat „suveranist” român: „Nici SUA lui Trump nu își permit suveranismul propus de AUR”. Interviu cu profesorul Cornel Ban de la Copenhagen Business School

Parlamentul European a întocmit, la finalul lunii august, un raport al consumului de droguri în Uniunea Europeană, prezentând și politicile adoptate pentru controlarea acestui fenomen.

Aproximativ 29% dintre cei cu vârsta între 15 și 65 de ani din Uniunea Europeană au consumat droguri cel puțin o dată în viață, canabisul rămânând cea mai comună substanță, urmată de cocaină, ecstasy sau molly și amfetamine, potrivit raportului.

Cea mai mare piață neagră

Valoarea pieței drogurilor este de aproximativ 30 de miliarde de euro pe an în Uniunea Europeană, devenind astfel cea mai mare piață neagră. Asociate traficului de droguri sunt și alte infracțiuni, o treime din grupurile de crimă organizată fiind implicate și în trafic de droguri, arată același studiu.

Grupurile de crimă organizată s-au infiltrat în lanțurile logistice de aprovizionare, transport maritim și porturi mari pentru a transfera droguri în Europa. Fenomenul drogurilor a devenit o amenințare transfrontalieră a securității, nu numai din cauza violenței legate de droguri, ci și din cauza legăturilor cu mai multe infracțiuni. Există dovezi ale legăturilor dintre producători și traficanți europeni cu rețele internaționale, precizează Parlamentul European.

Recomandări

Ultimele zile ale Salinei Praid. „Cât o nucă era gaura din perete, apoi s-a tot mărit”. Cât de fezabilă este soluția evacuării apei | Reportaj

Mai mult de 15% dintre persoanele cu vârsta între 15 și 34 de ani au consumat droguri, iar dintre aceștia, numărul bărbaților care au luat substanțe este dublu față de numărul femeilor.

Europa – și producător, și importator de droguri

Raportul european din acest an privind drogurile arată faptul că în Europa fenomenul este atât de răspândit dat fiind faptul că ele provin atât din producții locale, cât și din import.

America de Sud, Asia de Vest și de Sud și Africa de Nord sunt principalele coridoare de trafic de droguri către Europa, în timp ce China și India sunt țări care dezvoltă cele mai noi substanțe psihoactive.

Europol a identificat în 2021 mai multe laboratoare în Europa care produceau noi tipuri de droguri, însă acestea sunt mai greu de monitorizat și adesea nu intră sub legislație, arată studiul. În Spania, Belgia și Olanda au fost identificate cele mai multe laboratoare de producere de droguri. 

6.000 de persoane au murit de la supradoză în 2021

Peste 6.000 de persoane au murit de la supradoză în 2021, arată raportul, o creștere cu aproape 1.000 de persoane față de anul precedent. 

La nivelul Uniunii Europene, 1,6 milioane de persoane au beneficiat de tratament în urma consumului de droguri, în special a consumului de canabis. 

Parlamentul European precizează că cea mai mare responsabilitate pentru controlarea acestui fenomen stă la nivelul fiecărui stat în parte. Într-un studiu realizat în șapte țări UE, acesta a arătat că Suedia este cea mai restrictivă țară în ceea ce privește consumul de droguri și are ca obiectiv o societate „curată”, pe când Germania este cea mai permisivă, bazându-se doar pe cadrul legislativ și pe pedepsele aferente infracțiunilor ca formă de descurajare.

Rețeta controlării fenomenului – prevenirea, reducerea riscului, tratament/terapie și aplicarea legii

Cehia, Portugalia și Țările de Jos văd consumul de droguri ca o provocare psihosocială și mizează pe prevenție. Indiferent de politicile statelor, cele mai bune rezultate se văd prin combinarea celor patru „piloni” tradiționali ai politicii în domeniul drogurilor: prevenirea, reducerea riscului, tratament/terapie și aplicarea legii, se arată în studiu.

Parlamentul European mai scrie în raport că UE include programe de finanțare, inițiative politice și parteneriate cu societatea civilă și cu actorii naționali și internaționali. 

Comisia Europeană a creat un organism consultativ privind drogurile, Forumul Societății Civile privind Droguri în UE, format din organizații ale societății civile la nivel european și național care lucrează în diferite domenii ale drogurilor. De asemenea, cofinanțează inițiative precum Centrul de analiză și operațiuni – Narcotice (MAOC-N), o inițiativă a șase state membre ale UE care oferă un forum pentru cooperarea multilaterală pentru combaterea traficului ilicit de droguri pe mare și în aer. 

Strategia UE în domeniul drogurilor 2021-2025 își propune să intensifice eforturile în toate dimensiunile politicii de droguri, în special pentru reducerea cererii și a ofertei de droguri. Reducerea ofertei de droguri vizează toate aspectele pieței de droguri, inclusiv prevenirea, descurajarea consumului și desființarea grupurilor de crimă organizată prin cooperare judiciară și de aplicare a legii – interdicţiii, confiscare de droguri, investigații și gestionarea frontierelor.