Dumitru Buzatu, nemulțumit că a fost interogat de „mascați cu veste antiglonț” atunci când a fost prins cu mita în portbagaj. Apărarea: „I-a fost încălcat dreptul la tăcere”

Pe data de 29 aprilie 2024, Tribunalul Vaslui a dat „undă verde” pentru începerea procesului de corupție al lui Dumitru Buzatu. Prin aceeași hotărâre, judecătorul de cameră preliminară a anulat șase înregistrări ambientale realizate în perioada 16 februarie 2023 – 8 septembrie 2023, totalizând 65 de pagini din dosar.

Această hotărâre a fost contestată la instanța ierarhic superioară atât de procurorii DNA, cât și de avocatul lui Dumitru Buzatu. Dezbaterile finale în cadrul contestației au avut loc pe data de 27 iunie 2024, iar pronunțarea a fost stabilită pentru 30 august, când Dumitru Buzatu va afla dacă începe judecata pe fond sau dacă, dimpotrivă, dosarul se va întoarce la DNA.

Reamintim că Dumitru Buzatu a fost trimis în judecată pe data de 15 decembrie 2023 după ce, în calitate de președinte al CJ Vaslui, a luat mită 1,25 de milioane de lei pentru deblocarea și urgentarea unor plăți de 12 milioane de lei aferente lucrărilor efectuate de firma de construcții SC SORAGMIN SRL la patru drumuri județene și două drumuri naționale din Vaslui. Alături de Buzatu a mai fost trimis în judecată și expertul Radu Judele, pentru luare de mită și trafic de influență.

Dumitru Buzatu se plânge că procurorii i-ar fi încălcat dreptul la tăcere

Recomandări

Ideile care să-l convingă pe Donald Trump să sprijine „planul de victorie” al Ucrainei asupra Rusiei: „Lingușiri, profituri, pace”

Libertatea.ro a consultat încheierea de ședință a Curții de Apel Iași din data de 27 iunie 2024, pentru a vedea care sunt motivele invocate de apărarea lui Dumitru Buzatu în contestație.

• „Domnul avocat (Winzer Cristian – n.r.), pentru inculpatul (Buzatu Dumitru – n.r.), având cuvântul în contestaţia parchetului şi în susţinerea contestaţiei inculpatului, solicită admiterea contestației (…) şi să se constate greşita respingere de către judecătorul de cameră preliminară de la Tribunalul Vaslui a excepţiei de nelegalitate cu privire la luarea unei declaraţii domnului (Buzatu Dumitru – n.r.) în ziua de 22.09.2023 cu ocazia flagrantului, cu privire la situaţia de fapt.
• În esenţă, a arătat că e o chestie necontestată faptul că, cu ocazia flagrantului, în procesul-verbal s-au consemnat răspunsurile date de domnul (Buzatu – n.r.) la întrebările adresate de organul de poliţie judiciară al DNA. De asemenea, are şi înregistrarea video a acestei convorbiri, iar contextul în care are loc această discuţie este important prin prisma a ceea ce a invocat ca fiind jurisprudenţa CEDO relevantă.
• Arată că domnului (Buzatu – n.r.) i-au fost adresate întrebări care vizau ce este în geanta respectivă, pe care o avea în portbagaj, şi care este sursa acestor fonduri. La acel moment, organele de poliţie judiciară devoalaseră flagrantul, erau cel puţin 10 poliţişti cu cagule, cu veste antiglonţ, cu maşina blocată a inculpatului, inculpatul scos din maşină, aflat în custodia organelor de poliţie, nefiind o persoană liberă.
• Mai arată că la acel moment, fără să i se aducă la cunoştinţă că există un dosar penal împotriva sa cu privire la infracţiunea de luare de mită şi că este acuzat, s-a pornit un şir de întrebări suficiente încât să provoace un răspuns, în aceste condiţii în care inculpatul era în custodia organelor de poliţie, şi atât de importante încât procurorul a considerat necesar includerea în rechizitoriu ca fiind dovezi în susţinerea acuzaţiei.
• Ceea ce a susţinut a fost faptul că această modalitate de a acţiona nu este un element reglementat în procedura flagrantului, legea prevede că se întocmeşte un proces-verbal cu ocazia flagrantului.
• Un proces-verbal înseamnă să se constate ceva, să se redea ceva perceput prin propriile simţuri, fiind o activitate relativ pasivă, însă activitatea organelor de cercetare a fost una activă, au procedat la un interogatoriu, iar declaraţia unei persoane nu este echivalentă cu hârtia scrisă care se cheamă declaraţie, declaraţia, ca mijloc de probă, este relatarea verbală făcută de o persoană la cererea unui organ judiciar.
• Or, în acest caz, i s-a solicitat în mod expres domnului (Buzatu – n.r.) să răspundă la nişte întrebări, iar acesta a răspuns. Consideră că această conduită nu poate fi calificată altfel decât o declaraţie care a fost luată în contextul în care era un flagrant, un dosar de urmărire penală care era declanşat din luna februarie, inculpatul fiind supus unor măsuri de supraveghere tehnică. (…)
•  Întrebarea este dacă la acel moment, domnul (Buzatu – n.r.) avea calitatea de acuzat în sensul jurisprudenţei CEDO şi a făcut referire la o cauză împotriva Franţei prin care Curtea a menţionat în mod expres că în raport de calitatea de acuzat se recunoaşte dreptul la tăcere, nu de suspect sau învinuit.
• Raportat la aceste noţiuni de audiere şi acuzat, adresarea de întrebări la momentul respectiv a fost realizată cu înfrângerea acestui drept la tăcere reglementat indirect de art. 6 paragraful 3 din Convenţia Europeană”, se arată în documentul citat.

Recomandări

Prima ninsoare în București. Imagini cu primii fulgi de zăpadă din acest sezon

Motivul pentru care instanța de fond a anulat 6 înregistrări ambientale

Un rol important în prinderea în flagrant delict a lui Dumitru Buzatu, la data de 22 septembrie 2023 – cu o geantă în care erau cei 1,25 de milioane de lei în portbagajul mașinii – l-a avut colaboratorul cu identitate reală Emil Savin, zis „Farmazon”, reprezentant al SC SORAGMIN SRL.

Despre folosirea lui „Farmazon” în anchetă în calitate de colaborator al DNA, avocații lui Dumitru Buzatu s-au plâns că acesta l-ar fi „instigat” pe șeful CJ Vaslui să ia mita și că, în cadrul discuțiilor interceptate ambiental, l-ar fi „provocat” să comită infracțiuni.

Apărătorii inculpaților au descoperit că judecătorii de la Tribunalul Vaslui au aprobat folosirea colaboratorilor cu identitate reală Emil Savin zis „Farmazon” și Iulian Bîrzu (n.r. – un angajat al acestuia) în scopul supravegherii lui Dumitru Buzatu și a lui Radu Judele.

Aprobarea instanței mergea până la interceptarea mesajelor SMS, nu și pentru înregistrarea audio-video de către cei doi colaboratori DNA, cu ajutorul aparaturii puse la dispoziție de anchetatori.

Or – teoretizează instanța – una e supravegherea, alta e interceptarea, iar procurorii ar fi trebuit să ceară și să obțină un nou mandat de la judecător, dacă voiau ca Farmazon și angajatul lui să poarte „tehnică” asupra lor.

Recomandări

Silviu Prigoană a murit. Avea 60 de ani și i s-a făcut rău într-un restaurant din Bran

Tribunalul Vaslui spune că aceste reguli au fost instituite de Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept al Înaltei Curți, prin Decizia 64 din 2 octombrie 2023.

Judecătorul vasluian recunoaște că aceste reguli au fost stabilite după ce Dumitru Buzatu a fost prins cu mita în portbagaj și, deci, mult după ce au avut loc discuțiile interceptate ambiental (16.02.2023 – 8.09.2023), dar spune că odată pronunțată Decizia 64 a ÎCCJ, ea trebuie aplicată în mod obligatoriu. Deși, teoretic, deciziile ÎCCJ nu sunt aplicate retroactiv, ele sunt valabile ca „lege mai favorabilă”.

Acuzațiile procurorilor DNA pentru Dumitru Buzatu

Pe data de 22 septembrie 2023, Dumitru Buzatu a fost prins în flagrant delict și filmat în timp ce căra în portbagaj o mită de 1,25 de milioane de lei de la omul de afaceri Emil Savin, zis „Farmazon”, pentru acordarea unui contract.

Trei luni mai târziu, pe 15 decembrie 2023, procurorii DNA l-au trimis în judecată pe Dumitru Buzatu pentru luare de mită, iar pe expertul Radu Judele l-au acuzat de luare de mită și trafic de influență.

În rechizitoriul întocmit, procurorii au reținut, în esență, următoarea stare de fapt:

• „În anul 2019, în contextul derulării unui proiect finanțat din fonduri europene, între Consiliul Județean Vaslui și o societate comercială a fost încheiat un contract de achiziție publică ce avea ca obiect reabilitarea și modernizarea unor drumuri din județul Vaslui.
• În cursul anului 2021, în condițiile în care lucrările erau finalizate în proporție de 80%, între reprezentantul societății comerciale respective (martor în cauză) și inculpatul Buzatu Dumitru, președintele Consiliul Județean Vaslui, ar fi apărut neînțelegeri referitoare la plata facturilor (cca. 3.000.000 euro) și implicit la cuantumul mitei care trebuia remisă acestuia din urmă.
• În acest context, Consiliul Județean Vaslui a încheiat un contract cu o societate comercială (al cărui obiect de activitate este realizarea de activități de inginerie și consultanță tehnică) administrată de inculpatul expert (Radu Judele – n.r.), pentru a efectua o expertiză tehnică a lucrărilor executate.
• După întocmirea raportului de expertiză, în perioadele 27-29.06.2022 și 07.02.2023-26.04.2023, expertul (Radu Judele – n.r.) ar fi pretins de la omul de afaceri suma de suma de 714.000 lei în scopul formulării unor concluzii contrare propriei expertize efectuate în baza contractului încheiat cu Consiliul Județean Vaslui și implicit de «a favoriza» societatea martorului (în sensul de a i se achita în totalitate facturile în valoare de cca. 3.000.000 euro, care i se cuveneau ca urmare a executării întocmai a lucrărilor conform caietului de sarcini).
• De asemenea, pentru suma de bani pretinsă, expertul i-ar mai promis omului de afaceri că va interveni pe lângă factorii decidenți din cadrul CJ Vaslui și că-i va determina pe aceștia să achite facturile emise de societatea omului de afaceri pentru lucrările executate.
• În contextul menționat mai sus, expertul a primit în datele de 02.03.2023 și 27.04.2023 suma totală de 714.000 de lei.
• După remiterea sumei de mai sus, inculpatul (expert Radu Judele – n.r.) ar fi înaintat CJ Vaslui documentația tehnică privind adaptarea concluziilor expertizei tehnice pentru lucrările efectuate de către societatea martorului care a fost primită și acceptată de către factorii decidenți din cadrul instituției publice, printre care și inculpatul Buzatu Dumitru.
• În perioada 08.05 – 07.09.2023, inculpatul Buzatu Dumitru, în calitatea președinte al Consiliului Județean Vaslui, ar fi pretins, indirect, de la același om de afaceri sume de bani, reprezentând un procent de 10% din valoarea de cca. 3.000.000 euro menționată mai sus (ce reprezenta contravaloarea lucrărilor executate de firma omului de afaceri).
• În contextul menționat mai sus, la data de 22 septembrie 2023, inculpatul Buzatu Dumitru ar fi primit suma de 1.250.000 lei, ocazie cu care s-a procedat la constatarea infracțiunii flagrante”, arată procurorii DNA.

Dumitru Buzatu a fost arestat preventiv imediat după prinderea lui în flagrant delict și a rămas după gratii până pe 15 aprilie 2024, când a fost plasat în arest la domiciliu.

Pe data de 28 iunie 2024, fostul șef al CJ Vaslui a scăpat de arestul la domiciliu, fiind pus sub control judiciar, în aşteptarea începerii procesului.

Foto: Agerpres

Urmărește-ne pe Google News

Ați sesizat o eroare într-un articol din Libertatea? Ne puteți scrie pe adresa de email eroare@libertatea.ro