Se împlinesc 39 de ani de la primul zbor al unui cosmonaut român, Dumitru Prunariu, în spațiul cosmic, cu nava Soiuz–40. Zborul a durat 7 zile, 20 de ore și 42 de minute, activitatea spațială desfășurându–se la bordul stației orbitale „Saliut 6”. Generalul-locotenent (rez.) Dumitru Prunariu este singurul român care a călătorit în spaţiu.
Născut în Orașul Stalin, cum se numea Brașovul în 1952, Prunariu a visat să zboare, măcar o dată, într-un avion. Și-a ajuns pentru mai bine de 7 zile în spațiu într-o navă cosmică.
„Culmea, când l-am văzut pe Neil Armstrong pășind pe Lună, în 1969, prin intermediul unui televizor alb-negru, nu visam și nu eram pregătit pentru cosmonautică. Mi se părea prea mult pentru noi, românii, era privilegiul doar al americanilor și rușilor. Dar eram pasionat de aviație”, a mărturisit Prunariu într-o discuție cu History Channel.
În 1977, tânărul de 25 de ani își satisfăcea stagiul militar obligatoriu la Bacău și-a apărut oportunitatea să se înscrie la o selecție pentru un program spațial. Prunariu a fost sedus de ideea de a-și revedea soția la București! Plus cea de a zbura la bordul unui avion militar.
8 minute și 50 de secunde până la imponderabilitate
O întrebare logică: s-a gândit că nu se va mai întoarce niciodată pe sol, la soție, la prieteni, la familie. „Nu mi-a fost frică decât cu o zi înainte, mi s-a strâns inima. Știam că poate fi o catastrofă. Dar când motorul a pornit, nu m-am mai gândit decât că particip la un moment crucial pentru viața mea, pentru istorie. Programul strict îți elimină emoțiile. Au rămas însă senzațiile fizice, pentru că simți o suprasarcină deosebită când pornești de la zero și ajungi în 9 minute la 28.000 km/h. Am ajuns în spațiul cosmic la fix 8 minute și 50 de secunde de la decolare, apoi a apărut imponderabilitatea și s-a făcut o liniște deplină, nu se mai auzea nimic din exterior”, a povestit Prunariu.
E faină imponderabilitatea? Da și nu prea. „La început, e euforie, apoi apar necazuri. O serie întreagă de lucruri, asamblarea lor, nu mai e ca pe pământ. Ți-ar trebui trei mâini să faci totul. Asamblarea unui echipament mi-a luat o oră și jumătate, eu făceam acel lucru în maximum trei minute. Nu era deloc simplu nici la masă”.
Fiecare cosmonaut avea dreptul să-și ia cu el un kilogram de lucruri personale. Obiectele de preț ale lui Dumitru Prunariu au fost fotografiile cu copiii și cu familia lui. „Mă așteaptă jos, trebuie să mă întorc la ei!, îmi spuneam adesea. Din Cosmos, încercam să-mi văd orașul natal, identificam curbura Carpaților. Pe deasupra României am zburat cam două minute”, a povestit ardeleanul în interviurile acordate despre eveniment.
“Ochii lui au văzut Pământul dinafară”
La un an după evenimentul istoric, când românul nostru spațial a ajuns cu succes acasă, marele poet Nichita Stănescu a avut un comentariu emoționant: „Dumitru Prunariu este aproape un copil, frumos ca însăși tinerețea, curat cum este carnea unui măr. A venit deunăzi să mă vadă, când zăceam bolnav la pat și am rămas surprins să văd cum un erou național poate fi atât de gingaș, atât de modest, de cordial și savant totodată. Nu știu cum or fi eroii altor țări în genere, dar ai noștri, fie cei din timp de război, fie cei din timp de pace, au ceva de Făt-Frumos în ei. Mă uitam cu ochii în ochii lui Prunariu și aproape nu realizam că ochii ăștia ai lui au văzut Pământul dinafară”.
Vorbele marelui Nichita l-au mișcat, chiar dacă lui Prunariu niciodată nu i-a plăcut celebritatea: ”Interviu, autografe, presa, eram văzut ca un fel de Dumnezeu, deși nu m-aș compara niciodată cu El! Primele luni de după au fost mai grele decât acolo, în spațiu. Era extenuant, deplasări, să povestesc de zeci de ori totul”.
Nu s-a mai pus niciodată problema să mai zbor în Cosmos încă o dată, așa era protocolul semnat cu rușii. Oricum, și situația geopolitică a României s-a schimbat după Revoluție, așa că ne-am orientat către Occident
Dumitru Prunariu, cosmonaut:
“Stăm la o coadă lungă ca să mai ajungem în spațiu”
Când și dacă vom mai avea conaționali în spațiu? „În momentul când vorbești despre viitorul cosmic al României sau al unei țări toată lumea înțelege să trimiți oameni în spațiul cosmic. România e integrată complet în Agenția Spațială europeană. Participă la tot felul de programe, dar nu la cele pilotate. Capacități de a trimite oameni în spațiu acum au Rusia și China. Statele Unite vor avea în curând. Trebuie să fii integrat într-un program complex cu aceste trei state ca să poți spera la a mai zbura acolo. Mai exact, noi stăm la coadă pentru a lansa oameni. Doar câte doi europeni pe an au ajuns în spațiul cosmic”, a explicat Prunariu, anul trecut.
Ați sesizat o eroare într-un articol din Libertatea? Ne puteți scrie pe adresa de email eroare@libertatea.ro