Număraţi sub apă contra sumei de 500.000 de euro

Conform documentelor pe care le deţinem, pe un contract de repopulare a fluviului apar, iniţial, 207.000 de bucăţi de puiet de sturion. În apă sunt aruncaţi doar 90.000, conform unui alt document care ne-a fost pus la dispoziţie de una din părţile implicate în contract. Apoi, numărul se reduce la 8.000 de bucăţi, conform proceselor verbale care ni s-au pus la dispoziţie (“toate documentele justificative” – aşa ni se specifică în plicul primit la redacţie). Mai mult, la doi ani după popularea Dunării cu aceşti peşti-fantomă, care au fost marcaţi doar cu sârmuliţe CWT, s-a trecut la numărarea lor, contra sumei de 500.000 de euro. Cum au fost ei număraţi, chiar şi în cazul în care nu ar fi fost “fantomă”, rămâne, de asemenea, o enigmă. Autoritatea Naţională pentru Pescuit şi Acvacultură (ANPA), care, teoretic, a monitorizat afacerea, ne-a spus că nu ştie nimic despre ea. Neoficial, cei de la ANPA ne-au sfătuit să urmărim dacă pe contract apare dimensiunea puilor; dacă nu, atunci documentaţia are probleme mari. Păi, pe contract nu apare nici o dimensiune… Afacerile cu pui de sturioni pentru repopulare fac deja obiectul unui dosar DNA deschis anul trecut.

Afacerea s-ar ridica la 2,2 milioane de euro

Un pui de sturion costă 11 euro! Dintr-un calcul simplu, afacerea cu peşti-fantomă s-ar ridica la 2,2 milioane de euro. Plus cei 500.000 de euro pentru număratul sub apă. Specialiştii în domeniu spun că anual sunt tocate milioane de euro în asemenea afaceri, în timp ce populaţiile de sturion sunt în scădere. De unde bani? Păi, doar Uniunea Europeană a alocat 100 de milioane de euro pentru acest proiect! Mai trebuie subliniat că sturionii sunt marcaţi cu emiţătoare speciale, nu cu sârme CWT, pentru a putea fi monitorizaţi de sondele fixe amplasate pe Dunăre. Aşa este urmărită evoluţia şi migraţia populaţiilor de peşti marcaţi corect.

 
 

Urmărește-ne pe Google News