După 10 ani petrecuți în România, un nord-macedonean ne dă verdictul: „Nota 7-8, sunt încă multe lucruri care vă trag în jos. E în regulă pentru Balcani”

Mirko Ivanovski n-a putut stopa colapsul lui Dinamo, retrogradată rușinos în Liga 2, în al 74-lea an al existenței sale. Atacantul nord-macedonean dorește să continue în România, a recunoscut că are oferte de la trei formații de prima divizie, cele mai concrete fiind cu nou-promovata Petrolul Ploiești.

Libertatea: Mirko, ce știai despre România până să ajungi aici, prima oară, în urmă cu zece ani?
Mirko Ivanovski: Îți dai seama, chestii legate de fotbal, granzii Steaua, Dinamo, Rapid, iar despre țară că are capitala la București, care e un oraș frumos, apoi Transilvania cu Dracula și cam atât.

– Și-acum ce reprezintă România pentru tine?
– Casa a doua. Vorbesc româna, familia mea se simte bine aici. Chiar dacă am retrogradat cu Dinamo, vreau să continui aici, am discuții cu cluburi, nu vreau să schimb țara, campionatul, mi-e bine. O să iau o decizie în cel mai scurt timp.

Recomandări

Fanta românească e mai scumpă și mai proastă decât cea din Italia: mai puțin suc de portocale, dar mai multe arome și coloranți | Experiment Libertatea

„Oamenii sunt buni, da”

– Citind despre orașul tău natal, Bitola, scrie pe internet că există o comunitate importantă de aromâni acolo. Cum e:
– Toți suntem machedoni, aromâni, cum mai ziceți voi. Și eu sunt. Așa că am și ceva sânge de român.

– Ce-ți place la români?
– Caracterul, faptul că sunt oameni buni, cu suflet bun.

– Ce nu-ți place?
– (stă și se gândește) Nu e ceva evident ce nu-mi place. E o țară din Balcani, cu bune, cu lucruri nu foarte bune.

– Ce notă ai da României? Dar fii sincer, nu doar să fie bine…
– Aș da 7-8. Dacă se apropie de Occident? Hmmm, încă e departe. O trag în jos drumurile, stadioanele, infrastructura, faptul că nu peste tot în România oamenii o duc bine, sunt multe lucruri vechi. Oamenii sunt buni, da. România e o „țară bine” pentru Balcani, peste Bulgaria, clar, cam ca Serbia.

„Va fi jale”

– Pe unde ai fost în România și unde-ți place cel mai mult?
– Mie îmi place la București, dar și la Cluj e frumos. Am fost la munte, la mare, țara arată bine din punct de vedere natural.

– Prețuri?
– Se poate și mai bine, se poate și mai rău. Va fi un an greu pentru oameni, iar 2023 și mai greu. Din cauza războiului din Ucraina. Bine, pentru bogați, ce greu să fie, sunt în lumea lor?! Dar pentru oamenii săraci, cu salarii mici și medii, va fi jale. Frate, a crescut enorm prețul la benzină, la ulei, la pâine, la mâncare, pe bune, te omoară!

Recomandări

Despre mitul „conflictului milenar” dintre români și maghiari, cu istoricul Sorin Mitu: „Comparați ce au făcut unii cu ceilalți englezii și irlandezii sau evreii și arabii”

– Te sperie războiul din Ucraina?
– Nu, deloc. Poate puțin, la început, am simțit o oarecare nesiguranță. E multă politică în acest conflict. Noi suntem fire de nisip pe pământul acesta și pentru oamenii puternici ai planetei. Păcat de oamenii morți sau care au rămas pe drumuri, ei sunt adevăratele victime. Dar vor ajunge la un consens rușii cu americanii, cu francezii, cu englezii.

„Am trăit cu războiul la ușă”

– Tu ai prins probleme în țara natală?
– Nu o dată, ci de trei ori. În 1991, deși eram mic copil, când s-a divizat Iugoslavia, apoi când NATO a atacat Serbia, Belgradul fiind aproape de noi, și-n 2000 când Macedonia a fost atacată de etnicii albanezi, a durat conflictul trei ani. Am trăit cu războiul la ușă.

– Tu sau familia ta ați avut de suferit?
– Nu e normal să auzi sirene, elicoptere, avioane de luptă sau sunetul de mitralieră. Să trăiești cu frică. Au murit prieteni de familie. Sunt chestii care te marchează pe viață, deși trec anii.

– Vorbeam cu un conațional de-ai tăi, Stefan Ashkovski, tot în cadrul acestor interviuri „Străin în România”, el spunea că a trecut peste animozitățile cu albanezii. Tu?
– Foarte greu te înțelegi cu albanezii, unii sunt oameni de nu-i înțelege nici Dumnezeu! Sunt oameni și oameni, și buni, și mai puțin buni.

Recomandări

Nati Meir, condamnat la 11 ani de închisoare, adus în România. Autoritățile din Grecia au admis predarea sa

„Veniți și vedeți voi cu ochii voștri înainte de a vorbi”

– Ce le-ai transmite străinilor care nu cunosc România?
– În primul rând, să vină aici, să cunoască situația, oamenii, orașele, să nu vorbească aiurea. România chiar nu merită denigrată. Nu știu de ce unii oameni vorbesc urât despre această țară. Apoi, vin, văd 2-3 zile cum e România, și zic: „Wow, dar aici chiar e frumos, e altceva!”.

– România ți se pare o țară sigură?
– Există vreuna sută la sută sigură? Zi-mi și mie, plec acum acolo. Nu există ceva sigur sută la sută. România e o țară OK, asta da, am, avem, liniște aici. Băiatul meu, Jakov, are 4 ani, a învățat limba română tot repetând diverse melodii, se joacă în parc, vorbește cu copiii în română, soția se simte foarte bine aici, din acest punct de vedere, totul este bine în România. Și-am locuit și la Ploiești, și-n București, și la Cluj.

– Chiar și traficul ți se pare în regulă?
– Maaaamă, ăsta mă omoară! Am făcut odată două ore până la spital, era urgent, îmi venea să zbor, nu știam pe unde s-o iau, să ajung. E ceva teribil cu traficul în București.

Urmărește-ne pe Google News

Ați sesizat o eroare într-un articol din Libertatea? Ne puteți scrie pe adresa de email eroare@libertatea.ro